Hotelul Concordia, clădirea în care s-a pecetluit Unirea Principatelor în urmă cu 162 de ani, este în continuare în stare avansată de degradare. Primăria Capitalei promitea că aceasta va fi reabilitată, după ce instituția a ținut legătura cu proprietarii, iar aceștia vor depune ”în două săptămâni” documentația pentru autorizația de construire.

Pe principiul „afară e vopsit gardul”, autoritățile bucureștene au apelat la cea mai simplă metodă de a ascunde gunoiul: au pus, pe fațada clădirii, un mesh care să acopere mizeria și starea deplorabilă în care se află construcția.

După un an, mesh-ul de pe fațadă a fost îndepărtat, iar starea deplorabilă în care se află imobilul se vede, acum, de la distanță. Zona parterului a fost îngrădită cu placaj, iar plăcuța care amintea de noaptea de 23 ianuarie 1859 nu se mai vede. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că proprietarul nu a mai depus actele pentru emiterea autorizației.

Hotelul Concordia se află pe strada Smârdan nr. 39 din Centrul Istoric al Capitalei. Imobilul a găzduit istorica întâlnire din noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domn al țării Românești după ce fusese ales domn al Moldovei. Hotelul fost construit în anul 1852 și avea 90 de camere.

În anul 1884, imobilul a ars aproape în totalitate într-un incendiu care a mistuit strada Smârdan. A fost refăcut, însă a mai avut de suferit de pe urma unui alt incendiu, prin 1901-1902.

Acum, imobilul din str. Smârdan nr.39, sector 3, cunoscut și sub denumirea de Hotel Concordia, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului București, ci este proprietate privată.

Acest imobil este monument istoric și este înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului București.

Din nefericire, asistăm, de ani de zile, la asemenea degradări și aruncări în uitare a clădirilor vechi. Și la Giurgiu avem asemenea exemple, cel mai elocvent fiind al clădirii Institutului de Proiectări. Ca și în cazul Hotelului Concordia, și peste fațada Institutului s-a așternut un mesh care să mascheze starea deplorabilă a clădirii.

Dar acel mesh nu a rezistat prea mult, persoane rămase neidentificate distrugând, la scurt timp, acoperământul fațadei Institutului. Nu a durat mult și oamenii străzii, animalele fără stăpân și gunoaiele (deșeuri aruncate acolo de indivizi certați cu moralitatea) au ajuns să pună, din nou, stăpânire pe interiorul clădirii.

Ca și la București, și la Giurgiu autoritățile ridică, deocamdată, din umeri, așteptând o soluție providențială pentru repunerea în circuit – cel puțin turistic – a clădirilor încărcate de istorie, dar și de gunoaie!

(Jurnal)