Județul Giurgiu reapare pe harta neagră a marii criminalități financiare din România. O investigație de proporții uriașe, coordonată de DIICOT aruncă în aer liniștea din spatele unor afaceri de fațadă.
În centrul acestui mega-scandal se află Florian Mihăiță (foto), considerat unul dintre „greii” construcțiilor din Capitală. Acesta este omul ale cărui firme (SC Cezara Ideal Construct SRL și SC Yza Mar Blokhim SRL) au ridicat celebrul cartier rezidențial Greenfield Băneasa și au semnat contracte de zeci de milioane de lei din bani publici cu primăriile din București
Ce legătură are însă județul Giurgiu cu milioanele de euro scurse din buzunarele statului? Răspunsul este simplu și revoltător: județul nostru a fost folosit ca un paradis fiscal ascuns pentru firme-fantomă și „săgeți” umane.
Mecanismul prin care banii publici s-au pierdut prin Giurgiu
Procurorii DIICOT au calculat un prejudiciu uriaș, de peste 55,4 milioane de lei (aproximativ 11 milioane de euro). Rețeaua funcționa după o schemă clasică de tip „suveică”, în care județul Giurgiu a avut un rol strategic: Facturi fictive în contabilitate: Companiile uriașe ale lui Florian Mihăiță declarau achiziții uriașe de materiale de construcții sau servicii care nu existau în realitate, totul pentru a scăpa de plata TVA-ului și a impozitului pe profit
Banii erau virați în conturile unor firme interpuse deschise fictiv în Giurgiu, Prahova sau Ilfov. Multe dintre aceste firme din Giurgiu existau doar pe hârtie, având sedii sociale în apartamente goale sau case dărăpănate. În loc de mari afaceriști, administratorii din acte ai acestor firme din județ erau adesea persoane vulnerabile sau complici mărunți. Aceștia primeau sume derizorii pentru a-și pune semnătura pe documente.
Imediat ce milioanele intrau în firmele-fantomă din Giurgiu, interpușii mergeau la bănci și retrăgeau sumele direct în numerar, predând apoi sacii cu cash înapoi către liderii grupării.
Cine sunt cei implicați?
Deși în acest moment DIICOT nu a făcut publice nume de politicieni din Giurgiu implicați direct, ancheta este departe de a se fi încheiat. Surse din anchetă arată că procurorii verifică modul în care aceste firme-fantomă au putut funcționa fără ca inspectorii fiscali locali sau autoritățile din teritoriu să sesizeze anomaliile din tranzacții. În plus, companiile magnatului aveau contracte grase finanțate din bani publici (inclusiv un contract de peste 53 de milioane de lei în București), ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la rețeaua de protecție din spatele afacerilor.
Sumele de bani spălate prin această metodă reprezintă bugete care ar fi trebuit să ajungă în spitale, școli și infrastructură – inclusiv în județul nostru, considerat constant unul dintre cele mai văduvite de investiții reale.
Voi ce credeți? Cum se face că Giurgiu apare mereu în dosarele de evaziune fiscală ale marilor milionari din București? Lăsați părerile și comentariile voastre mai jos!
