Peștele mare, ce poate fi comercializat rapid și care aduce profituri  uriașe vânzătorilor, a condus la măsuri din cele mai severe în ultimii ani, pentru asanarea fenomenului de braconaj pe Dunăre.  

În timp ce Sturionii sunt  pe cale de dispariție,  braconajul a luat amploare tot mai mult, de la un an la altul. Dorința unora de parvenire rapidă a condus chiar la acte extreme. Așa se face că au fost înregistrate chiar tentative de omor asupra unor polițiști de frontieră, aflați în misiune.

De ce naște atâta interes acest pește? Este de ajuns probabil să vă precizăm că prețul unui sturion ajunge și la 40.000 Euro. Cât un kilogram de aur! Ca să nu mai vorbim de valoarea unui sturion pe piață… După vânzare, cu banii obținuți pe acesta, pescarul poate  trăi liniștit mai bine de un an de zile.

Ca să fie vânduți pentru carne, însă aceștia trebuie să cântărească cel puțin 3-4 kg, greutate pe care o ating abia în jurul vârstei de 2 ani. Iar pentru recoltarea de caviar, femelele trebuie să ajungă la maturitate, care variază între 7 ani (păstruga) și 13 ani (morunul).

Prețul mare îl dă faptul că acești pești nu au oase, ci numai cartilagii, dar și pentru că în conținutul acestora se regăsesc multe vitamine, fosfor si seleniu, extrem de benefice pentru sănătate. Ca să nu mai vorbim despre icrele negre a căror valoare pe piețele neautorizate poate ajunge și la 2.500 de euro pe kg.

O cutie cu icre negre, de 50 g se vinde cu 100 de euro! Prețurile diferă însă în funcție de calitatea caviarului. Ele încep de la 261 lei/50 g și pot ajunge la 1.350 lei/100 g la icrele ”Beluga Royal”. Probabil că acum înțelegeți de ce pescarii sunt atât de interesați de acest pește și de ce uneori ajung până la  gesturi extreme pentru a urca în barcă un asemenea trofeu ce poate depăși ușor suta de kilograme și lungimea de peste 2 metri.

Greutatea sturionilor diferă în funcție de specie. Dacă nisetrul Siberian poate depăși 200 de kilograme și 2 m lungime, nisetrul nostru din Deltă ajunge la 125 de kg, la o lungime de aproape 3 m. Cega, prezentă la noi în Dunăre, poate ajunge la 1,25 m și la o greutate medie de 16 kg. Păstruga poate atinge, la rândul ei, peste 2 m lungime și în medie 80 kg. Cel mai greu rămâne însă morunul care atinge deseori 8 metri și greutatea de peste 3 tone, având o longevitate de peste 100 de ani, icrele acestuia fiind din cele mai apreciate în toată lumea.

Recent, din dorința de a afla  cum stăm cu braconajul piscicol pe Dunăre, am solicitat Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu o situație statistică din perioada 2020-2021. Cifrele arată că în  cele două semestre ale anului trecut polițiștii de frontieră, în cele 289 de acțiuni, iar în primul semestru al acestui an 177, pe această temă a braconajului.

În urma acestor acțiuni polițiștii au înregistrat 246 de infracțiuni în cursul anului 2020 și 177 în primul semestru al acestui an, aplicând contravenții în valoare de 139.530 lei în 2020 și 108.300 în primele 6 luni ale acestui an.

Conform Legii braconajului, cadrele ITPF au trecut și la reținerea ambarcațiunilor cât  și a uneltelor de pescuit. Așa se face că anul trecut au fost confiscate 6 ambarcațiuni în valoare totală de 8.770 lei, în timp ce în primul semestru al acestui an au fost reținute două motoare în valoare de 3.000 de lei.

Acestora li se adaugă plasele reținute în anul 2020, în lungime de peste 2.200 m, la o valoare totală de 23.535 de lei. În primul semestru al acestui an capturile polițiștilor de frontieră au totalizat 3.353 m de plase textile, în valoare de 25.020 lei. La toate acestea se adaugă plasele monofilament, dispozitivele electrice (pescuit la curent) și uneltele de pescuit.

De precizat că peștele reținut în cursul acțiunilor pe cele două semestre ale anului 20.230 a fost de 2.145 kg în valoare 20.187 lei în timp ce pe primul semestru al acestui an cantitatea confiscată a fost de 1.307 kg. în valoare de 12.410 lei.

Menționăm că proiectul “Conservarea sustenabilă a sturionilor din Dunăre prin prevenirea și reducerea braconajului și comerțului ilegal cu produse din sturion’’ este coordonat de WWF Austria și este implementat de WWF în Austria, Bulgaria, România, Serbia și Ucraina, împreună cu Administrația Rezervației Biosferei ”Delta Dunării” și ”IZW Leibniz Institute for Zoo and Wildlife Research” din Germania. El a început în octombrie 2016 și s-a încheiat la finele anului 2020.

Pe lângă braconajul la acest pește rar, la care pescuitul este interzis de lege, polițiștii de frontieră giurgiuveni se confruntă zi de zi cu braconajul  pescarilor la peștele de Dunăre (somn, crap, știucă etc.), cifrele statistice de mai sus demonstrând faptul că, în ciuda sancțiunilor aplicate de Legea în vigoare, numărul celor ce practică acest mod interzis  de pescuit, rămâne în continuare, constant.

(Jurnal)