Faptul că județul Giurgiu este recunoscut ca o zonă agricolă importantă, respectiv ca un bazin legumicol cu potențial ne-a motivat în a  afla care sunt problemele cu care se confruntă la acest moment fermierii giurgiuveni. Pentru aceasta am stat de vorbă cu directorul Direcției Județene pentru Agricultură Giurgiu, Petra Ochișor, care ne-a făcut următoarele precizări:

„Cele mai mari probleme ale fermierilor din județul Giurgiu sunt schimbările climatice, seceta care devine din ce în ce mai pronunțată de la an la an prin mărirea numărului de zile caniculare, raportate la numărul zilelor de vară, diferențele tot mai mari de temperatură de la zi la noapte, lipsa unor soiuri adaptate la clima în continuă schimbare, lipsa unor soiuri hibrid adaptate strict pe solul din județul Giurgiu, dar și a lipsei unui sistem de irigații care reprezintă o nevoie acută pentru agricultura românească, în general”.

Directoarea DAJ Giurgiu ne-a mai spus printre altele: „Fermierii consideră că cercetarea ar trebui să fie mai mult prezentă în viețile lor, că ar trebui să existe o corelare mai bună între soluțiile cercetătorilor privind noile soiuri dezvoltate, îngrășămintele și pesticidele noi pe care aceștia le produc, mai ales că dăunătorii se adaptează din ce în ce mai mult condițiilor climatice. Tot ei mai cred că ar trebui să facă o echipă cât mai eficientă, astfel încât cercetătorii să-i poată convinge care sunt soluțiile cele mai bune pe care le pot urma”.

Petra Ochișor ne-a mai vorbit despre faptul că fermierii giurgiuveni au început să înțeleagă beneficiile asocierii lor în cadrul unor asociații. „Astfel, membrii acestora  își pot extinde producția,  acumulând capital. Este întruchiparea perfectă a expresiei „unde-s mulți, puterea crește”. Ei nu trebuie să mai lupte singuri pe frontul agricol, ci să caute aliați, pentru a deveni câștigători”.

Odată cu asocierea și obținerea de profit, va crește standardul de viață al membrilor acestei asocieri. Dezvoltarea va fi unitară, și beneficiile individuale vor crește odată cu cele colective. În plus, membrii acestei nou-născute comunități vor avea acces la proiecte de colaborare sau „clustere” (n.red. cluster = cea mai nouă formă de asociere în agricultură) de agricultură. Informațiile și procedurile în acest sens sunt mai ușor de accesat și de folosit efectiv, datorită efortului comun al membrilor cooperativei.

Datorită asocierii, accesul la servicii tehnice, de informare și de consultanță este mai facil. Să luăm exemplul contractării unei firme care oferă consultanță pentru accesarea de fonduri europene.

Dacă un fermier, de unul singur, are planuri de dezvoltare, încrederea în proiectul prezentat este mai mică, întreaga procedură este costisitoare, iar șansele de reușită sunt reduse. Însă, dacă o Asociație cu 20 de membri își manifestă intenția de dezvoltare, atunci procesul este mai fluid, cheltuielile per membru sunt exponențial mai mici, iar încrederea în proiectul respectiv este mai mare, iar șansele de accesare a fondurilor europene sunt mai mari.

La nivelul județului se fac pași mici, dar siguri privind infrastructura optimă de depozitare sau procesare a recoltei, încercându-se astfel valorificarea integrală a produsului final obținut, evitându-se astfel pierderile cauzate de o proastă distribuție către comerciant.

Un alt mare avantaj ale asocierii este că se poate face ușor trecerea de la vânzarea produselor agricole neprocesate către produsele cu valoare adăugată.

Practic, materia primă trebuie transformată în produse de valoare, cu ajutorul forței de muncă, a tehnologiilor moderne, utilajelor performante și, bineînțeles, a fondurilor necesare. Pe aceeași linie, se pot pune în valoare resursele locale și se creează produse autohtone de calitate, care pot ajunge să fie recunoscute la nivel internațional.

Deși în trecut existau sesiuni de informare pe diverse teme de actualitate pentru fermierii giurgiuveni, datorită crizei pandemice, acestea nu s-au mai putut ține, sau, dacă s-au ținut, s-au ținut în mediul online, la care mulți dintre mici fermieri nu au avut acces din diverse motive, astfel că finalitatea acestor sesiuni de informare nu a avut rezultatul dorit. În mediul rural pot spune că „pliantul bate tehnologia”, ne-a mai declarat directoarea Direcției Județene pentru Agricultură Giurgiu, Petra Ochișor, făcând trimitere la informarea prin intermediul pliantelor a celor implicați în agricultură.

La finalul dialogului nostru, ne-am declarat optimiști, sperând  că în viitorul apropiat vom  găsi în piețele noastre și în marile magazine alimentare, produse tradiționale „Made in România”.

Un lucru este cert, așa cum menționa directoarea Petra Ochișor, cu cât vor exista mai puțini intermediari, cu atât câștigul nostrum, al tuturor, va fi mai mare. Important este ca produsul respectiv să ajungă direct și cât mai rapid la noi, consumatorii finali.

(Ana Magheru)