Apa potabilă întreruptă mai mereu, lipsa unei dotări corespunzătoare şi, cel mai important, minusul enorm de personal…
… La asta s-ar putea rezuma, în doar câteva cuvinte, cele aflate de către deputatul Alexandru Andrei cu ocazia întâlnirii avute recent cu liderul de sindicat al Penitenciarului de Maximă Siguranţă Giurgiu, Şerban Oprică, cât şi cu cei din conducerea acestei unităţi de detenţie.
Astfel, potrivit normativelor stabilite pentru un penitenciar de maximă siguranţă („titlu” obţinut de unitatea giurgiuveană în anul 2009), ar trebui să fie angajate un număr de 625 de persoane. În schimb, statul de funcţii prevede 479 de posturi, adică doar două treimi din necesar! Exact atât cât erau şi înainte ca Penitenciarul de la Giurgiu să devină de maximă siguranţă. De funcţionat, unitatea funcţionează însă cu şi mai puţini: 413 salariaţi!
Dintre cele 413 persoane, circa jumătate (240) sunt angajate pe sectorul operativ, locul cel mai „fierbinte” din penitenciar. Teoretic, un gardian ar trebui să supravegheze trei deţinuţi, însă practica din Penitenciarul Giurgiu este cu totul alta. La Penitenciarul Giurgiu sunt încarcerate circa 1200 de persoane, astfel că, de multe ori, un singur gardian trebuie să supravegheze un număr de 130 de condamnaţi pentru fapte extrem de grave! Mai mult, ceea ce nu se ştie este că mai toţi deţinuţii sunt violenţi, mulţi sunt în tratament, suferind de afecţiuni psihice, alţi 45 sunt bolnavi de SIDA, iar 40 sunt condamnaţi pe viaţă pentru CRIME!
Pe lângă toate acestea, faptul că, de foarte multe ori, Penitenciarul rămâne fără apă potabilă, deşi facturile lunare ale unităţii sunt şi de 1,5 miliarde lei vechi, este un aspect ce ar trebui să dea de gândit. Conform liderului Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare – Penitenciarul de Maximă Siguranţă Giurgiu, Şerban Oprică, ar exista însă o explicaţie tehnică pentru acest neajuns: Penitenciarul este unul dintre cei mai mari consumatori de apă din municipiu (cifrele spun că se apropie de consumul unui cartier de locuinţe de dimensiuni medii), însă, aflându-se la capăt de linie (coloană), de multe ori se întâmplă ca apa să nu mai ajungă până aici, în special vara, atunci când există cea mai mare nevoie de apă.
„Soluţia ar fi construcţia unei reţele separate pentru Penitenciar, dar asta costă foarte mult – în jur de 80.000 de lei – bani de care Penitenciarul nu dispune – preciza Oprică. Reprezentanţii unităţii spun că o cale de rezolvare a acestei probleme ar putea fi ca operatorul de apă să realizeze, din fonduri proprii, această reţea, urmând să-şi recupereze cheltuielile din consumul unităţii”, mai spunea liderul SNLP Penitenciarul Giurgiu.
Toate aceste lucruri ce persistă de foarte multă vreme, au fost scoase la lumină după vizita în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Giurgiu a deputatului Alexandru Andrei, vizită efectuată în urma recentului atentat la viaţa unui gardian, de către un deţinut încarcerat la Giurgiu pentru tâlhărie calificată.
(Anna Lincă)