Conform unui sondaj, românii cheltuiesc anual peste 10 miliarde de euro pe alimente, însă rareori se uită cu atenție la ce pun în coș. Iată de ce rafturile magazinelor sunt, pline de mezeluri frumos ambalate, dar mai puțin sănătoase.
Probele de laborator au dovedit că legislația este mult prea permisivă și că din acest motiv producătorii pun, în loc de carne, multă apă, soia, conservanți, zgârciuri și piele. Până atunci amintim doar faptul că 80% dintre români mănâncă frecvent parizer, crenvurști și salam. Mezelurile de proastă calitate, la limita legislației europene, abundă pe piață românească. Multe sunt făcute dintr-o pastă obținută din carne separată mecanic. Totul e legal – deși produsele sunt prezentate ca și când ar fi din carne macră. În laboratorul Larex din București au fost aduse, anul acesta, 300 de produse. Unele mezeluri au fost găsite cu 90% apă (!) fără niciun pic de carne. Un sfert dintre cele verificate, până acum, sunt neconforme. Pe etichetă, deși e declarat parizer cu pasăre și orice om se așteaptă să aibă măcar carne de pasăre, la ingredient avem carne de pasăre separate mecanic, piele de pasăre, șorici, amidon, proteină din soia și așa mai departe, restul aditivi.
Legislație mult prea permisivă
Matei Vaida, președintele Centrului Național pentru Încercarea și Expertizarea Produselor – LAREX – susține că actuala legislație e de vină, pentru că nu stimulează calitatea:”Există un tabel în ordinul 560 care îmi spune mie care este maximul de apă, de exemplu. Maximul de apă la tobă de exemplu e 70 %, dar unul îmi va realiza să zic o tobă în care are 68% apă și un alt producător îmi va realiza o tobă în care are numai 50% apă . Acuma amândoi sunt legali.”
Consumăm mai multă carne decât occidentalii
Românii sunt mari mâncători de mezeluri, iar producătorii profită de asta, făcând rabat de la calitate. Opt din zece oameni recunosc că poftesc la parizer, tobă, cremwurști și salam, fără a se informa însă ce cumpără în realitate. Datele Uniunii Europene arată că românii consumă anual 83,2 kilograme de carne și produse din carne, cu aproape 4 kilograme mai mult decât occidentalii. Sorin Minea, președinte Romalimenta: ”Românul e cel care mănâncă un kilogram de salam prost, că e ieftin, la o masă și apoi nu mănâncă 2 zile.”
Nostalgia anilor ‘60
În anii 50 – 60, România era foarte apreciată pentru mezelurile pe care le prepara, din foarte multă carne. De atunci și până acum, calitatea a scăzut continuu. Vechile STAS-uri – standardele românești de calitate pentru rețetele de mâncare procesată – au dispărut. Rețetarele noastre semănau cu cele ale polonezilor. Produse foarte bine gustate pe piața vestică, a Europei occidentale pe vremea respectivă. Dar pentru asta trebuie să faci produse de calitate, nu știfturi pentru românii plecați la muncă.
Piața verificată, raft cu raft…
Reglementările UE ar fi trebuit să rămână un reper și nu ar fi trebuit să devină un model. Acestea stabilesc ce aditivi avem voie să folosim, ce cantități de apă și de materie prima putem să utilizăm, în cantități minime, ori maxime. Dar nimeni nu ne-a interzis să facem standarde proprii, mai dure, și mezeluri mai bune. Așadar, piața ar trebui verificată, raft cu raft. Cu atât mai mult cu cât, 40% din cantitatea actuală de mezeluri este fabricată la negru, sau la gri. Găsim în magazine o sumedenie de produse cu aceeași denumire, dar cu ingrediente diferite. De fiecare dată când este întrebat când vor face corecții în acest sens autoritățile promit că vor îmbunătăți calitatea produselor.
Sorin Minea: ”Evaziunea fiscală pe carne a crescut din nou formidabil. Sunt sute de producători care lucrează la negru, sute, nu exagerez, care lucrează la negru sau la gri, care aruncă în piață tot ceea ce doresc. Nimeni nu dorește să fie controlat.”
Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății, Agenția Națională Sanitar Veterinară și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului nu au făcut nimic, din 2012 și pînă acum, pentru a ridica nivelul de calitate al mezelurilor. Ministerul Sănătății declara jurnaliștilor ce au făcut această anchetă că propunerea pentru modificarea legislației ar trebui să vină de la Autoritatea Națională Sanitar Veterinară. ANSVSA nu și-a asumat însă nici măcar responsabilitatea unui răspuns.
În conluzie, România ar trebui să ia urgent exemplul țărilor care au introdus legi interne de calitate, mai dure decât reglementările Uniunii Europene, pentru ca producătorii să nu mai urmărească doar profitul, ci și carnea din mezel … Cu atât mai mult cu cât românii consumă în număr tot mai mare parizer, crenvurști și salam.