Răspunsul CJ Giurgiu la memoriul adresat de PSD Giurgiu, ministrului educației, Sorin Cîmpeanu

Planul de școlarizare din ultimii ani nu a ținut cont de situația expusă mai sus, astfel că toți absolvenții de clasa a VIII-a au avut un loc asigurat la liceu. Lipsa concurenței a condus la pierderea motivației pentru studiu a elevilor și, implicit, la rezultate nesatisfăcătoare la examenele naționale. Prin tăierea claselor de la liceele teoretice ridicăm concurența, astfel, elevii vor fi ambiționați să obțină un loc la un liceu mai bun.

Consiliul Județean Giurgiu copiază modele de succes din țară, precum cele din Brașov, Bihor, Cluj, Brăila, unde ponderea claselor de teoretic versus ponderea claselor de școală profesională este de 40%, versus 60%.

În județul Giurgiu, discrepanța este uriașă, acest lucru fiind vizibil în cifre. Astfel, în anul școlar 2021 – 2022, în județul Giurgiu funcționează un număr de 188 de clase de liceu, curs de zi, însumând 4806 elevi și doar 29 de clase de învățământ profesional cu 615 elevi. Reducerea claselor cu profil umanist, pe termen lung, reprezintă un avantaj pentru toate unitățile de învățământ, deoarece vor beneficia de o selecție serioasă. Educația trebuie privită prin prisma elevilor, nu a numărului de ore și norme acordate cadrelor didactice.Încă de la reînființarea sa, din anul 2014, învățământul profesional a fost extrem de slab promovat în județ. Această situație a generat două probleme clare. Pe de o parte, rezultatele slabe la examenul de Evaluare Națională, precum și la examenul național de Bacalaureat, deoarece toți elevii, indiferent de pregătire, ajung la liceu și la Bacalaureat, iar pe de altă parte, județul este în situația de a nu mai avea forță de muncă calificată în niciun domeniu.

Ținând cont de aceste aspecte, și mai ales de implicarea vizibilă a agenților economici locali din ultimii ani, prin solicitarea și susținerea claselor de învățământ profesional și profesional dual, soluția optimă, cu rezultate reale pe termen mediu și lung, este regândirea planului de școlarizare de la nivel liceal și profesional, avându-se în vedere în primul rând cererea de specializări și calificări de pe piața muncii, precum și rezultatele absolvenților de clasa a VIII-a la examenul de Evaluare Națională.

Susținerea din partea agenților economici se traduce în realitate prin solicitările de clase de școală profesională depuse și realizate în anul școlar actual, prin înființarea primelor clase de învățământ profesional dual, prin implicarea directă în promovarea calificărilor și a meseriilor cerute. Pentru anul școlar 2021 – 2022 au fost solicitate 14 clase de învățământ profesional, realizându-se 11 dintre acestea, dintre care 2,5 clase de învățământ profesional dual.

De asemenea, din planul de școlarizare propus, nu s-au realizat 6 clase de liceu, fapt ce dovedește încă odată supraîncărcarea planului cu clase nerealizabile. Acesta este și unul dintre motivele pentru care agenții economici care au nevoie de forță de muncă calificată și care sunt dispuși să se implice în pregătirea lor practică sunt uneori reticenți în a întocmi solicitări: numărul foarte mare de locuri de la liceu îi descurajează, deoarece, din moment ce elevii intră la liceu cu medii de 1 (unu) sau chiar fără examen de capacitate, aceștia preferă această formă de învățământ, în detrimentul școlii profesionale.

Pentru anul școlar următor, 2022 – 2023, până în acest moment, au fost întocmite solicitări pentru un număr de 20 de clase de învățământ profesional, dintre care 5,50 clase la învățământul profesional dual, așadar interesul din partea companiilor locale a crescut semnificativ.

Oamenii care ocupă funcții au datoria să aducă schimbări, să facă progrese, să încerce măcar, însă au „administrat” o situație dezastruoasă și continuă să intervină și să împiedice orice demers de schimbare și de progres” – transmite Consiliul Județean Giurgiu.

(Jurnal)