Peste 1.600 de proiecte, cu o finanțare inițială de aproape 4 miliarde de euro, au fost scoase din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit investigației jurnalistice realizate de Info Sud-Est, Context.ro, Átlátszó Erdély și Monitorul de Botoșani. Situația este cu atât mai gravă cu cât România a pornit în 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro, iar după revizuirile succesive valoarea planului a coborât la circa 20,11 miliarde de euro.
A fost elaborată și o hartă interactivă a celor peste 1.600 de proiecte scoase din PNRR…
În comentarii unii susțin că: „Au fost eliminate pentru că nu aveau comisioane suficient de mari pentru buzunare adânci . Să se facă și o hartă interactiva cu nivelul de comisionare a echipelor de proiect . Exista mii de proiecte eșuate pentru că se plătesc studii la firme obscure sume uriașe și comisioane .”
Problema nu este doar că unele proiecte nu s-au mai făcut. În numeroase cazuri, investigația indică blocaje administrative, documentații întârziate, proceduri greoaie sau incapacitatea autorităților de a respecta termenele. Un exemplu emblematic este metroul din Cluj-Napoca, pentru care finanțarea PNRR a fost pierdută inclusiv în contextul neîncărcării unor documente în platforma electronică.
Și Giurgiu a intrat în zona de risc
În județul Giurgiu, situația trebuie privită cu atenție. La data de 26 august 2026 mai erau în implementare 82 de proiecte PNRR. Cele mai multe erau în grafic, însă existau și investiții suspendate, întârziate sau dependente de avize și documente administrative.
Mai mult, în luna august, 32 de proiecte din județ se aflau sub monitorizare critică. Dintre acestea, 12 erau deja finalizate, 14 se aflau în proces de finalizare, patru urmau să fie recepționate, iar două proiecte nu mai puteau respecta termenul-limită. Cele două proiecte aflate în această situație sunt în comuna Comana. Este vorba despre:
înființarea unui centru de asistență și recuperare cu echipă mobilă de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice;
înființarea unui centru de zi pentru copiii expuși riscului de separare de familie.
Potrivit situației centralizate, cele două investiții nu au mai fost realizate, iar Comana a fost indicată drept singura localitate din județ care urma să piardă finanțarea nerambursabilă PNRR pentru două obiective. Documentele publice consultate nu precizează însă clar cauza punctuală a nerealizării lor.
Dar pericolul nu se oprește aici
Aici este partea care trebuie explicată foarte clar giurgiuvenilor. La nivel național, termenul inițial de închidere a PNRR a fost 31 august 2026, însă noul cadru legislativ permite continuarea unor proiecte până la 31 decembrie 2026, cu o condiție esențială: beneficiarii care nu au închis proiectele în termenul PNRR trebuie să le finalizeze din fonduri proprii sau din alte surse de finanțare.
Cu alte cuvinte, pentru unele proiecte nu înseamnă neapărat că investiția dispare, ci că banii europeni pot fi pierduți, iar factura poate ajunge la bugetul local. Iar de aici apare întrebarea esențială: câte proiecte din Giurgiu vor fi salvate și câte vor trebui continuate pe banii comunităților locale?
Exemplele care arată cât de fragil este sistemul
În județ există deja proiecte care au întâmpinat probleme. La Călugăreni, proiectul privind construirea unor laboratoare pentru Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” a fost suspendat. La Vânătorii Mici, proiectul pentru puncte de reîncărcare a vehiculelor electrice a fost, de asemenea, suspendat, în timp ce proiectul privind producția de energie solară pentru autoconsum a primit un termen de finalizare mult împins în viitor, până la 31 decembrie 2027.
La Daia, pentru documentația de amenajare a teritoriului în format GIS a fost solicitat un act adițional, iar la Bolintin-Vale, un proiect privind un PUZ aștepta un aviz al Direcției pentru Agricultură Județene Giurgiu. Aceste situații arată foarte bine problema: un proiect poate să nu fie abandonat, dar să fie blocat de o verigă administrativă.
De ce se pierd proiectele?
Răspunsul nu poate fi redus la acuzații de „comisioane” sau „firme obscure” fără dovezi. Comentariul apărut în social media este o opinie, nu o concluzie demonstrată de investigația citată.Există însă o problemă reală, documentată: birocrația și incapacitatea administrativă de a respecta termenele pot costa România bani europeni. La nivel național, investigația identifică exact astfel de situații.
Mai mult, raportul EPPO menționat de investigație arăta că, la sfârșitul lui 2025, în România existau 34 de cazuri active privind fraude legate de programele de redresare și reziliență. Asta nu înseamnă însă că toate proiectele eliminate din PNRR au legătură cu fraudele. Sunt două probleme distincte: eșecul administrativ și eventualele fraude trebuie analizate separat.
Giurgiu a fost avertizat din timp
De altfel, Prefectura Giurgiu a tras încă din luna mai un semnal de alarmă. Prefectul Ion Ghimpețeanu avertiza că nicio întârziere nu mai poate fi justificată, iar proiectele trebuiau monitorizate săptămânal pentru a evita pierderea finanțării.
În august s-a ajuns chiar la mobilizare de criză, cu instituțiile județene de avizare și control chemate să accelereze procedurile, recepțiile și documentele necesare închiderii proiectelor.
Concluzia pentru Giurgiu
Așadar, dacă privim strict situația disponibilă la sfârșitul lunii august, nu avem dovada că zeci de proiecte giurgiuvene au fost deja eliminate din PNRR. Avem însă o situație mult mai nuanțată:
82 de proiecte mai erau în implementare la 26 august; 32 erau sub monitorizare critică; două proiecte din Comana nu au mai fost realizate și au pierdut finanțarea nerambursabilă, iar alte proiecte au fost suspendate, întârziate sau împinse către termene ulterioare.
Iar întrebarea care merită pusă acum nu este doar „cine a pierdut banii europeni?”, ci și: Câți bani va trebui să pună Giurgiu din bugetele locale pentru proiectele care nu au fost închise la timp?
Pentru că, dacă un proiect început cu bani europeni trebuie terminat ulterior din banii primăriei, pierderile nu mai sunt abstracte. Ele se pot transforma în bani mai puțini pentru drumuri, școli, spitale, iluminat, infrastructură sau alte investiții de care comunitățile au nevoie. Iar în cazul celor două proiecte din Comana, vorbim despre investiții destinate vârstnicilor și copiilor vulnerabili. Aici, dincolo de cifre și proceduri, se află adevărata măsură a unui eșec administrativ.
Promisiuni: O parte din bani poate fi recuperată
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, anunţă că oficialii Comisiei Europene au transmis o clarificare către autorităţile de la Bucureşti prin care anunţă că, dacă vor adopta înainte de evaluarea din noiembrie legea salarizării unitare, ratată ca jalon în PNRR, o parte din banii pe care România îi pierde din grant poate fi recuperată, scrie News.ro.
El a explicat că România nu mai poate primi întreaga sumă de 770 de milioane de euro aferentă jalonului legat de reforma salarizării bugetarilor, însă ar putea recupera, parţial, banii.
(Jurnal)
