Continuăm prezentarea tinerilor giurgiuveni cu rezultate merituoase la învăţătură şi săptămâna aceasta, cu olimpicul Marius Stelian Brabete, născut la data de 28 august 2003, actualmente elev în clasa a-VII-a la Şcoala Gimnazială ”Acad. Marin Voiculescu” din municipiu, diriginte prof. Ilie Lavinia Ilie. Încă din clasa a-V-a, Marius a început să participe la olimpiadele şcolare, reuşind să obţină la fazele judeţene mai întâi locul I la Informatică, apoi locurile II şi III la două olimpiade de Matematică şi menţiuni la Lingvistică, respectiv Fizică. Cel mai bun rezultat al tânărului a fost cel de anul trecut, de la Olimpiada Naţională de Informatică, unde a reuşit performanţa de a reveni acasă cu o o medalie de argint.
De ce informatica? Pentru că e prietenă bună cu matematica, care îmi place foarte mult. Când eram mic făceam multe calcule în minte. Părinţii au cumpărat primul calculator, când sora mea, Evelina, era în clasa a şasea. Odată cu ea, am început şi eu să învăţ diferite jocuri, iar la trei ani şi jumătate, închideam primul joc. Timpul trecea şi eram tot mai atras de jocurile pe calculator. În clasa I, mama a hotărât să mă înscrie la Cercul de matematică aplicată în tehnică de calcul, de la Palatul Copiilor Giurgiu. Mergeam de două ori pe săptămână, acolo am făcut primii paşi spre programare, îndrumat de doamna profesoară Florina Gogoaşe. Tot acolo, am început să particip la concursurile naţionale de programare, cum sunt cele de la Suceava, Lugoj, Satu-Mare şi Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti, unde am obţinut rezultate frumoase şi am căpătat experienţă, ne-a mărturisit tânărul olimpic.
Întrebat, în opinia sa, ce condiţii ar trebui să îndepli-nească un elev pentru a deveni olimpic, Marius ne spunea că este esenţial pentru acel elev să îi placă ceea ce studiază şi să muncească foarte mult pentru a ajunge acolo unde îşi doreşte.
Din păcate, în Giurgiu nu avem centre de excelenţă pe informatică, matematică şi fi-zică, cum sunt în alte judeţe. Să faci performanţă, fără a face informatică la clasă, e nevoie de multă muncă şi multe sacrificii, pentru a face faţă concurenţei de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti şi de la Colegiul Naţional de Informatică ”Tudor Vianu”. Pentru mine, o zi cu pregătire la informatică înseamnă trezirea la ora 05:00 dimineaţa, pentru a pleca la Bucureşti. După aceea, mă întorc direct la şcoală şi ajung acasă la ora 19:30, când termin cursurile. Nu-i uşor, dar îmi place ceea ce fac şi îmi doresc mult un rezultat foarte bun, la Olimpiada Naţională de Informatică din acest an, ne mai spunea tânărul olimpic.
Acesta a adăugat, cu mândrie în glas, că vara trecută a urmat primul modul al unui curs de robotică, în cadrul căruia a îmbinat partea teore-tică cu cea practică, reuşind, as-tfel, să se bucure de primul robot programat de el însuşi.
Îmi doresc ca în vacanţele de vară, din perioada liceului, să pot face practică în diferite firme de I.T. şi cred că asta mă va ajuta să realizez ce îmi place mai mult. Acum spun că aş alege ca facultate pe care să o urmez în viitor Cibernetica, Robotica sau Ingineria sistemelor. Dar, mai e timp până atunci şi orice vis împlinit înseamnă multă, multă muncă, a conchis Marius.
Îl felicităm pe tânărul olimpic pentru reuşitele sale la învăţătură şi îi urăm multă pu-tere de muncă şi mult succes în continuare, atât pe plan profesional, cât şi personal!
T. NICOLAU