Un proiect de lege inițiat de AUR propune o schimbare radicală a modului în care România sărbătorește Ziua Drapelului Național, sărbătoare marcată în fiecare an pe 26 iunie. Proiectul a trecut deja de Senat și se află în dezbaterea Camerei Deputaților, unde urmează să intre în etapa decisivă a parcursului legislativ.
Una dintre cele mai controversate prevederi este aceea potrivit căreia oficialitățile prezente la ceremonia de ridicare a Drapelului ar urma să fie obligate să sărute drapelul, iar refuzul ar putea fi sancționat cu o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.
Potrivit proiectului, instituțiile media audiovizuale, atât publice, cât și private, ar trebui să aloce cel puțin 30 de minute din program, pe parcursul zilei de 26 iunie, pentru programe dedicate Zilei Drapelului Național. Nerespectarea acestei obligații ar putea fi sancționată cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, contravenția urmând să fie constatată de Consiliul Național al Audiovizualului.
Inițiatorii susțin că Ziua Drapelului trebuie să devină o sărbătoare a întregii societăți românești și nu doar o manifestare protocolară organizată de autorități și structurile militare.
Fiecare oraș ar urma să aibă o „Piață a Tricolorului”
O altă prevedere importantă este instituirea unei „Piețe a Tricolorului” în municipiul București și în municipiile reședință de județ. Consiliile locale ar urma să stabilească locul în termen de 45 de zile de la promulgarea legii, la propunerea primarilor și în acord cu comandanții de garnizoană. Piața ar trebui să fie amplasată, pe cât posibil, în apropierea sediilor administrației publice locale și să fie dotată cu un catarg de 30 de metri, pe care să fie arborat un drapel cu dimensiunea de 3 metri lungime și 2 metri lățime. Autoritățile care nu ar respecta obligația de desemnare a Pieței Tricolorului ar putea primi amenzi între 10.000 și 30.000 de lei.
În localitățile fără structuri militare, ceremonia ar urma să fie organizată de primar, cu participarea poliției locale și/sau a șefului de post.
Ceremonii obligatorii în școli
Proiectul prevede și ceremonii obligatorii în toate unitățile de învățământ preuniversitar. La începutul cursurilor, în ziua de 26 iunie, acolo unde data este zi lucrătoare, ar urma să aibă loc ceremonia de ridicare a Drapelului Național pe catarg, sub autoritatea directorului școlii și în prezența cadrelor didactice.
Ceremonia ar include discursul directorului, o evocare istorică prezentată de elevi, aducerea drapelului la catarg, binecuvântarea acestuia, sărutarea drapelului de către preot sau profesorul de religie, director și elevii desemnați și, în final, ridicarea drapelului în timp ce este intonat Imnul Național.
Și preoții ar avea un rol stabilit prin lege
Proiectul stabilește inclusiv formula de binecuvântare care ar urma să fie rostită în cadrul ceremoniei:
„Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României!”
În cadrul ceremonialului militar, după rostirea binecuvântării, preotul ar urma să facă semnul Crucii asupra Drapelului și să sărute pânza acestuia. Ulterior, oficialitățile prezente ar urma să iasă din dispozitiv și, în ordinea protocolară, să sărute Drapelul Național. Ceremonia ar continua cu intonarea Imnului Național, ridicarea drapelului pe catarg și defilarea gărzii de onoare.
Drapelul ar urma să fie „sfințit” și să rămână pe catarg un an
Proiectul prevede un întreg ritual anual al Drapelului. În seara zilei de 25 iunie, drapelul care urmează să fie arborat ar fi depus într-o biserică, unde ar rămâne peste noapte. În dimineața de 26 iunie ar avea loc slujba oficială de sfințire, după care Drapelul ar fi ridicat pe catarg. Mai mult, acesta ar urma să rămână arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor, când, la ora 18.00, ar fi coborât în cadrul unei ceremonii militare.
Deși inițiatorii susțin că legea este necesară pentru a transforma Ziua Drapelului într-un moment de asumare națională și identitară, proiectul a primit mai multe avize negative. Guvernul a criticat în special problemele de tehnică legislativă, suprapunerile cu legislația existentă și prevederile considerate neclare în privința sancțiunilor contravenționale și penale.
Executivul a recomandat, în schimb, modificarea și completarea actualei Legi nr. 96/1998, nu înlocuirea acesteia printr-o nouă reglementare atât de amplă. Sindicatele au susținut proiectul, în timp ce reprezentanții patronatelor și ai organizațiilor neguvernamentale s-au pronunțat împotrivă, invocând suprarreglementarea, costurile administrative și obligațiile impuse sectorului privat și mass-media.
Au fost ridicate și probleme practice privind ceremoniile din școli, în condițiile în care 26 iunie cade, de regulă, în perioada vacanței de vară sau poate coincide cu examenele naționale.
De la AUR, cu semnături și din PSD și PNL
Inițiativa legislativă a fost depusă în Senat în martie 2023, la inițiativa parlamentarului AUR Mircia Chelaru. Expunerea de motive a fost susținută prin semnăturile a peste 70 de parlamentari, inclusiv de la AUR, PSD și PNL.
Inițiatorii spun că actuala legislație a făcut ca Ziua Drapelului să aibă în multe localități un caracter predominant militar, iar dispariția unor unități militare din teritoriu a dus la pierderea ceremonialului în anumite comunități. Noua lege își propune să transforme sărbătoarea într-un eveniment național cu reguli unitare și cu implicarea mai mare a administrației, școlilor, societății civile și mass-media.
Rămâne însă întrebarea dacă respectul față de simbolurile naționale poate fi impus prin amenzi și obligații legale sau dacă acesta trebuie să rămână, înainte de toate, o chestiune de convingere personală și de educație civică.
Proiectul se află în prezent la Camera Deputaților, după ce a fost adoptat de Senat. Raportul Comisiei de apărare a fost amânat cu o săptămână, astfel că forma finală și, mai ales, prevederile care vor ajunge efectiv la vot rămân de văzut.
(Jurnal)
Foto: Pro Botoșani
