Denumită în popor Joia Iepelor sau Ispas, Înălțarea Domnului este sărbătorită, în calendarul creștin-ortodox, la 40 de zile de la Paşte. Pentru creştini, Înălțarea Domnului semnifică momentul în care Mântuitorul li s-a arătat din nou „în trup” ucenicilor şi Maicii Sale, după ce a fost trădat și răstignit pe cruce de oamenii pe care îi iubea atât de mult și în care avea toată încrederea.

De Înălțarea Domnului, creştinii ortodocşi se salută cu ”Hristos s-a înălţat! – Adevărat s-a înălţat!”. În Biblie se vorbeşte despre Înălţarea Domnului ca o realitate istorică a acestui eveniment şi, aşa cum am crezut în Învierea Domnului, tot aşa trebuie să credem şi în Înălţarea Sa la cer.

Înălțarea Domnului, după cum ii spune chiar numele, semnifică ridicarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos de pe Muntele Măslinilor. Din acest loc, aflat în mijlocul Apostolilor săi, Le-a vorbit acestora despre cea de-a doua pogorâre a Sa pe pământ.

Majoritatea obiceiurilor legate de această zi sunt legate de cultul morților: pomeni, ospătarea sufletelor morţilor care plutesc în aer, în drum spre cer, curăţirea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin, pomenirea morţilor.

Ce se spune că este bine să faci şi SĂ NU FACI în Ziua de Înalţare

În tradiţia populară, în ziua praznicului este de bun augur ca ferestrele casei să fie împodobite de gospodine cu frunze de leuştean, o plantă care și-a căpătat renumele de protector împotriva pagubei şi a bolilor pe parcursul anului. În mai multe zone ale ţării, de Înăţare, femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă fiindcă există credinţa că astfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte.

De asemenea, există şi obiceiul ca oamenii să îşi lege frunze de nuc peste brâu, pentru că se spune că şi Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălţării. În această zi se fac pomeni şi se împarte pentru morţi, mai ales brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu, tot aceasta fiind ultima zi în care se pot mânca ouă roşii.

Din bătrâni există tradiţia ca, pentru a avea recoltă bogată, semănătorile să se facă până în ziua de Înălţare. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul – îar în unele zone oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de boli şi de rele.

În ţara noastră, în ziua Înălțării Domnului se serba și Ziua Eroilor, încă din anul 1920, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920. În această zi, după Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate.

Apoi, la ora 12:00, în această zi de sărbătoare națională, clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România sunt trase în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară.

10 lucruri pe care nu ai voie să le faci de Învierea Domnului

  1. nu se spală
  2. nu se calcă
  3. nu se coase
  4. nu se face curățenie
  5. nu este bine să te cerți cu semenii tăi sau să porți ură
  6. niciun obiect din casă nu se înstrăinează
  7. nu se împrumută bani
  8. nu se dă foc din casă ca să nu ai inimă rea în gospodărie
  9. nici sarea nu se dă din casă pentru că vacile nu vor avea smântână
  10. nu se seamănă culturi pentru că nu vor da rod

Ce se spune că este bine să faci şi SĂ NU FACI în Ziua de Înalţare

Sărbătoarea Înălţării Domnului este considerată din timpuri străvechi o zi de împăcare cu cei apropiaţi, dar şi cu prietenii, vecinii şi alte cunoştinţe. Potrivit tradiţiei, în familia care respectă aceste tradiţii va domina veselia, iar necazurile şi ghinioanele se vor îndepărta imediat.

Se spune că cine moare de Înălțarea Domnului va ajunge direct în rai.

(Jurnal)