Planeta pe care trăim cu toții este în permanentă și profundă schimbare, care presupune adaptarea societății la noile cerințe și nevoi ale celor care o alcătuiesc. Programele sociale sunt parte a acestei schimbări, a felului în care ne raportăm la categoriile mai puțin privilegiate, a noii perspective pe care o dobândim.

În Canada, a devenit din ce în ce mai popular un program ce implementează ideea strălucită de a combina casele pentru bătrâni cu orfelinatele.

Rezultatul a depășit toate așteptările!

Bătrânii au găsit nepoți iubitori și orfanii au simțit pentru prima dată ce este dragostea și grija maternă și paternă.

Astfel, au putut observa „o îmbunătățire a tuturor funcțiilor vitale la vârstnici si cel mai interesant au observat cum un mare interes pentru viață este trezit în ochii lor. S-au observat și alte efecte, precum stabilizarea tensiunii arteriale sau ameliorarea senzației de singurătate.

Înainte ca acești copiii să vină in adăpostul lor, bătrânii semănau mai mult cu niște mumii cu ochi morți” – declarau reprezentanții casei de îngrijire a bătrânilor „Providence Mount St. Vincent”.

Copiii care la început le-au respins îmbrățișările, temători, nesiguri și triști au devenit copii obișnuiți, zgomotoși și agitați așa cum sunt copiii fericiți.

Unii au găsit o familie pe care nu au avut-o niciodată, iar alții au simțit căldura unei case pline de nepoți.

Canadienii au pus în practică soluția ideală pentru cei care înțeleg că toți copiii au nevoie de adăpost, siguranță si iubire, exact așa cum vârstnicii singuri au nevoie să se simtă iubiți și utili.

(Jurnal)