
Aşa cum v-a obişnuit de mai mulţi ani, publicaţia noastră vă atenţionează asupra unor produse alimentare despre care specialiştii consideră că sunt nocive sănătăţii. Iată de data aceasta un produs de bază la prepararea delicioasei ciorbe dar despre care specialiştii din Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) spun că este deosebit de toxic: BORŞUL.
Comisarii APC au făcut un experiment, achiziţionând 13 produse tip borş la plic din marile structuri comerciale, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia consumatorilor în ceea ce priveşte conţinutul acestui tip de produs şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor.
Otrava din farfurie.
Şi iată ce ingredient au regăsit în compoziţia produselor tip borş: acid citric, acid lactic, monoglutamat de sodiu, lactat de calciu, 5-ribonucleotide disodice, ascorbil palmitat, alfa tocoferol, caramel, riboflavină, ulei de palmier, ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapiţă, lactoză, maltodextrină, tărâţe de grâu, făina de grâu, făina de porumb, făină de secară, zahăr, sare, amidon din porumb, amidon din cartofi, arome, ţelină deshidratată, ceapă deshidratată, frunze de pătrunjel deshidratate, mărar deshidratat, praz deshidratat, morcov deshidratat, rădăcină de leuştean, leuştean, ardei gras roşu, păstârnac, seminţe de ţelină, extract de leuştean, zer, lapte degresat, lapte praf degresat, smântână pudră, extract de rozmarin, drojdie deshidratată, tumeric, curcumă.
În cele 13 de produse analizate s-au identificat, după cum probabil aţi observat nu mai puţin de 9 aditivi alimentari:
E101 – Riboflavina este un colorant galben sau galben portocaliu care are o solubilitate scăzută.
E150a – Caramel simplu este cel mai utilizat colorant artificial şi poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
E270 – Acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conţin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.
E304 – Palmitat de ascorbil este un antioxidant care poate ataca smalţul dinţilor.
E307 – Alfa tocoferol este un extract din uleiuri vegetale bogate în tocoferoli (vitamina E), în special floarea soarelui şi este folosit ca antioxidant. Poate avea un efect antinutritiv, reducând digestia lipidelor, poate provoca o uşoară hipertrofie a ficatului şi în anumite condiţii poate provoca chiar efecte alergice.
E327 – Lactat de calciu este folosit drept conservant, în special împotriva drojdiilor şi fungilor, mai este folosit pentru a creşte stabilitatea antioxidanţilor şi pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Poate provoca stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.
E330 – Acidul citric este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparţine clasei de acizi carboxidici şi este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale şi poate ataca smalţul dinţilor. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E621 – Monoglutamat de sodiu poate produce dureri de cap, slăbiciune.
E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii şi trebuie evitat de persoanele astmatice.
Aşa că mai bine apelaţi la borşul tradiţional, sub formă lichidă, în care de multe ori sedimentează tărâţele, şi pe care-l găsiţi pe tarabele din Piaţa Centrală sau în supermarketuri, având un număr limitat de zile de garanţie. Dacă aveţi ”puţintică” răbdare , dar mai ales pricepere, îl puteţi produce în casă, protejându-vă în acest fel sănătatea, ba chiar mai mult de atât, căci borşul este recomandat în multe afecţiuni…
(Jurnal)