imprumut banciMedia împrumuturilor la bănci ale românilor se situează în jurul valorii ce 5.144 de lei pe cap de locuitori, însă diferenţele dintre judeţele bogate şi cele sărace sunt extrem de mari. Într-o statistică a BNR, pe primele locuri se află bucureştenii şi ilfovenii, cu credite aproape de trei ori mai mari decât media naţională, şi chiar de şapte ori mai mari decât locuitorii unor judeţe sărace, precum Harghita, Giurgiu, Teleorman sau Vaslui. În total, bucureştenii, clujenii, timişorenii, constănţenii şi braşovenii au luat mai mult de jumătate (54%) din totalul creditelor acordate de băncile din România.

Românul are, în medie, împrumuturi la bănci în valoare de 5.144 de lei pe cap de locuitor, dar diferenţele dintre judeţele bogate şi cele sărace sunt foarte mari. Conform aceloraşi statistici, ilfovenii şi bucureştenii au atras peste 25% din banii împrumutaţi de români la bănci şi IFN-uri, adică puţin peste 30 de miliarde de lei. Această sumă, împărţită la numărul de locuitori ai acestor zone, înseamnă 12.081 lei credit mediu pe cap de locuitor. În afară de Ilfov, alte patru judeţe depăşesc creditul mediu pe cap de locuitor (Cluj – 8.630 lei, Timiş – 7.700 lei, Constanţa – 6.445 lei şi Braşov – 6.371 lei). Municipiul Bucureşti, împreună cu cele cinci judeţe, au luat, împreună, aproape 60% din valoarea totală a împrumuturilor.

La polul opus, al celor mai puţin împrumutaţi cetăţeni, conduc harghitenii, cu 1.621 lei pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă de 7,5 ori mai puţin decât cazul bucureştenilor. Aceştia sunt urmaţi, la mică distanţă, de locuitorii din judeţul nostru, cu o medie de 1.839 lei şi de cei din Teleorman, Vaslui şi Călăraşi, toţi cu împrumuturi medii de sub 2.000 lei/locuitor.

Valoarea totală a creditelor în lei şi valută, contractate de români la bănci şi la IFN-uri, este de 114,3 miliarde de lei. Analiştii economici spun că explicaţia pentru aceste diferenţe între judeţe sunt legate de salariile mult mai mici în judeţele din sudul ţării, venituri care nu permit contractarea de credite mai mari, dar şi de nivelul mic al preţurilor la locuinţe în aceste zone. Conform datelor furnizate de statistica BNR, în aceste zone sărace oamenii nu se îndatorează pentru achiziţionarea de autoturisme sau obiecte electrocasnice scumpe, ci pentru achitarea facturilor sau plata unor cheltuieli neprevăzute.

Dacă în judeţele mari, cu putere economică, aceste credite au mers în special către zona imobiliarelor, în zonele sărace, situaţia este alta. În Giurgiu, ca şi în celelalte judeţe aflate în coada clasamentului, creditele au mers către zona de consum, iar valoarea acestora se ridică la 371,5 milioane lei, în timp ce pentru locuinţe giurgiuvenii au împrumutat doar 158,8 milioane lei, de două ori mai puţin decât valoarea creditelor de consum.

credite

 

 

1 COMENTARIU

  1. Giurgiuvenii fac cele mai putine imprumuturi din urmatoarele motive: sunt prea destepti ca sa mearga la acesti camatari legali numiti banci, niste hoti care actioneaza comitand ilegalitati sub protectia statului; giurgiuvenii au atat cap incat sa gandeasca , ca daca esti traitor in Giurgiu adica muritor de foame si sarantoc al Romaniei, nu ai de unde inapoia creditul si deci practic te legi la cap fara sa te doara, starea ta de pe urma ajungand mai rea decat starea ta dintai. La romani ca la nimeni: peste tot cand dai faliment ti se ia tot ce ti se poate lua, dupa care poti sa devii si miliardar, nu mai are nimeni nimic cu tine. In Romania legea falimentului a fost facuta anti-cetatean de catre statul Roman dimpreuna cu bancile. Dai faliment dar ramai dator, atata ca nu mai platesti dobanda. E normal? Banca si cetateanul care ia imprumut sunt parteneri de afaceri. In afacere pierzi sau castigi. De pierdut in mod normal trebuie sa piarda ambele parti. La romani pierde doar cetateanul care devine sclav la banca.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.