Cu toate că este prezent în toate casele românilor, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că este a doua cauză, după fumat, a cancerului pulmonar, doar câţiva cercetători  atrag atenţia asupra pericolului RADONULUI.

În România, mor anual între 1.500 şi 1.800 de persoane de cancer pulmonar cauzat de radon. În Codul european de luptă împotriva cancerului, pe lângă recomandări privind stilul de viaţă, alimentaţia, sportul, renunţarea de fumat etc, se găseşte şi o menţiune privind radonul.


Ce este radonul

  „Radonul este un gaz radioactiv care provine din radiu care e generat de uraniu. Uraniul se transformă în radiu, iar acesta în radon. Uraniul se găseşte peste tot, există şi în unghia noastră o mică cantitate de uraniu, dar acolo unde e acumulat în cantităţi mari avem zăcăminte de uraniu. Uraniu există în sol pentru că solul e format din roci care conţin uraniu. Solul conţine uraniu, radiu şi degajă radon. În 4 zile radonul dispare, dar este produs tot timpul în sol, acesta fiind principala sursă de radon din locuinţe”, spune profesorul Constantin Cosma, directorul Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară.

Cercetărorul susţine că studiile privind concentraţia radonului s-au făcut pe case şi pe parterul blocurilor, pentru că aici ajunge radonul provenit din sol. La etajele superioare, radonul nu ajunge în concentraţii mari.

Radonul există şi în materialele de construcţii, însă concentraţia nu este semnificativă.  Procentul celulelor cu suprafaţă de 10 x 10 km care depăşesc pragurile de referinţă (100, respectiv 300 Bq/m3), în funcţie de ţară, Centrul Comun de Cercetare (JRC) din cadrul Comisiei Europeană (CE) (Tollefsen et al., 2014).    

1% din europeni vor face cancer din cauza radonului

  Un studiu publicat în 2006 (Residential radon and lung cancer, Darby S, Hill D, Deo H, Auvinen…) arată că 1% din totalul populaţiei Europei va dezvolta pe timpul vietii un cancer pulmonar din cauza expunerii la radonul din locuinţe. „Dacă comparăm cu fumatul (5%) acest procent este mic ,dar nu neglijabil”, spune profesorul Cosma.

Studiul a fost realizat în Austria, Cehia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Analiza a fost făcută pe 7148 persoane cu cancer la plămâni şi 14.208 de persoane fără cancer la plămâni.  

 Radonul este mult mai probabil să provoace cancer pulmonar la persoanele care fumeaza sau care au fumat în trecut, decât la nefumători. Cu toate acestea, radonul este cauza principală a cancerului pulmonar la nefumători.

 „Există dovezi incontestabile că radonul acţionează ca o cauza a cancerului pulmonar în populaţia generală, la concentraţiile găsite în casele obişnuite”, arată OMS. În majoritatea statelor unde această problemă a fost conştientizată se recomandă ca de la concentraţia de 200 Bq/m3 (200 de unităţi de Radon pe metru cub de aer – n.r.) ar trebuie luate măsuri.   

 Când trebuie să ne facem griji

  OMS consideră concentraţia de 300 unităţi de radon pe metru cub de aer drept cea la care trebuie acţionat. Cu toate acestea, raporul OMS a ajuns la o concluzie îngrijorătoare: „Nu există o limită de concentraţie a radonului sub care expunerea nu prezintă niciun risc. Chiar şi concentraţii scăzute de radon se pot duce la o creştere uşoară a riscului de cancer pulmonar”.

Studiile au demonstrat că există o corelaţie între creşterea nivelului de radon şi incidenţa cancerului la plămâni. Concentraţia de la care încep problemele este de 100 de unităţi de Radon/m3 de aer. „OMS precizează că riscul incidenţei cancerului de plămâni cauzat de radonul rezidenţial creşte cu 10% la 100 de unităţi de radon pe metru cub de aer”, explică cercetătoarea Alexandra Cucoş de la Centrul de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

Cu alte cuvinte, dacă la 100 de unităţi de radon pe metru cub de aer riscurile cresc cu 10%, la 200 de unităţi vorbim de 20%, respectiv la 300 – 30% şi aşa mai departe. Unii cercetători sunt chiar mai pesimişti. „Studiul Darby, o referinţă în domeniul radioprotecţiei, ale carui rezultate practice au fundamentat Directiva 59/2013 EURATOM, precizează o creştere liniară cu 16 %”, detaliază cercetătoarea.   „Impactul expunerii la radonul de interior asupra sănătăţii publice a fost estimat în România la 1.500-1.800 de decese anual prin cancer pulmonar cauzat de radon, reprezentând un procent de 7-25% din totalul deceselor prin cancer pulmonar în funcţie de regiune”, spune Constantin Cosma.

   Din studiile preliminare ale Centrului, publicate pe paginile web www.radon.com.ro şi www.irart.ro rezulta că: Soluţia costă 2000 de euro.

Cum „scăpăm” de radon?  

În primul rând sunt expuse la concentraţii mari de radon persoanele care locuiesc la case sau la parterul blocurilor. Primul lucru care trebuie făcut este determinarea concentraţiei de radon din locuinţă. Acest lucru se poate face prin intermediul Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. De asemenea, există în comerţ diferite aparate care măsoară concetraţia de radon din aer.

Cea mai eficientă metodă este instalarea sub podeaua casei a unui sistem de conducte de drenare. Sistemul e complicat pentru că trebuie să strici podeaua. Pe unele aparate de aer condiţionat scrie că elimină radonul, dar am verificat la producători şi nu au filtru de radon. Centrul a aplicat pentru un proiect european de realizare a unui sistem de ventilaţie inovativ, eficient energetic şi la un preţ rezonabil care să elimine radonul şi celelalte gaze vicioase din locuinţe”, a suţinut profesorul Cosma.  

Cum să afli nivelul de radon din locuinţa ta.

Cât costă „Echipa proiectului, care se ocupă de implementarea programului, roagă populaţia interesată să ne contacteze la datele de contact de pe paginile web: http://radon.com.ro/?page_id=5  si www.irart.ro .

 Măsurarea concentraţiei de radon în locuinţă se poate face gratuit. „Putem acorda gratuit un numar limitat de detectori  (50 de detectori, deci 50 de cetăţeni şi case beneficiari), deoarece suntem în etapa finala a proiectului şi resursele logistice au fost deja epuizate”, susţine cercetătoarea Alexandra Cucoş. În condiţiile în care cererile vor depăşi posibilităţile proiectului, cercetătorii clujeni precizează: „Suplimentar, dar şi pentru cei care nu locuiesc în zonele de Centru şi Nord-Vest ale României, putem oferi servicii privind testarea standard de 90 de zile a nivelului de radon din aerul din interiorul locuinţei/ clădirii la un cost de 100 de lei.Pentru alte masuratori suplimentare în sol şi apă rugăm cetăţenii interesati să ne contacteze pentru stabilirea unoor costuri”.   

  Programul se bazează pe măsurarea acestui gaz, RADON, în locuinţe, prin amplasarea unor detectori ce integrează cantitatea de radon pe o perioada de 3 – 4 luni, respectiv, prin măsurători complementare la faţa locului a conţinutului de radon din sol şi din apa potabilă.

(Jurnal)