Parlamentul a adoptat o iniţiativă legislativă care modifică Legea Educaţiei şi permite universităţilor să elibereze diplome de licenţă pe bandă rulantă. Aceasta a fost trimisă pentru promulgare către preşedintele Klaus Iohannis.
Iniţiativa legislativă a fost propusă de către senatorul Ecaterina Andronescu, care susţine că în baza calculelor pe care le-a făcut cu experţi, acest raport reprezintă media maximală de studenţi ce pot fi şcolarizaţi pentru orice domeniu de studiu din universităţile din România. Proiectul a fost adoptat de Senat (cameră decizională) la sfârşitul lunii trecute.
În acest fel Parlamentul dă undă verde înfiinţării de „fabrici de diplome” prin adoptarea unor amendamente la Legea Educaţiei. Cel puţin aşa susţin studenţii, rectorii, dar şi alţi specialişti din cadrul învăţământului superior care spun că parlamentarii au hotărât ca de acum cifra de şcolarizare pentru universităţi să fie stabilită printr-o hotărâre de guvern, în urma unei evaluări făcute de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) după criteriul „fiecare cadru didactic să aibă maximum 35 de studenţi la curs”.
Specialiştii însă atrag atenţia considerând următoarele: „Calitatea procesului de învăţare va fi mult diminuată şi, în plus, din nou vom avea un număr semnificativ mai mare de diplome eliberate”… Este o problemă de procedură pentru că OUG a fost înaintat parlamentului cu anumite modificări punctuale, iar obiectivul iniţial era de a introduce dubla specializare în universităţi. Cu toate acestea, în momentul în care legea a ajuns în comisiile de specialitate, s-au făcut şi alte modificări care nu aveau legătură cu scopul iniţial al acestei ordonanţe. Dintre toate amendamentele aduse, cea mai gravă este aceea a desfiinţării capacităţii de şcolarizare. Până acum, ARACIS, în urma unei evaluări comprehensive, dădea universităţilor un număr maxim de studenţi pe care să îi poată şcolariza. Ceea ce era foarte bine pentru că, de exemplu, în domeniul artelor, grupele de studenţi sunt foarte mici (de 5-10 membri) pentru că acolo se practică o metodă de studiu mai aplicată“, a explicat, pentru adevărul.ro, Dana Alexe, specialist în învăţământul universitar şi preşedintele Centrului pentru Politici Educaţionale.
De aceeaşi părere este şi Sorin Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor: „Din păcate, prevederea afectează în mod negativ calitatea sistemului de învăţământ universitar. Dacă eliminăm orice fel de parametri sau îi punem pe plan secund, axându-ne pe acest raport de 35 de studenţi la un profesor, ajungem în situaţia în care nu vom mai diferenţia domeniile. Concret, în baza acestui raport, un număr de 30 de cadre didactice vor putea şcolariza peste 1.000 de studenţi din învăţământul medical, lucru ce ar putea să determine o scădere a calităţii predării cursurilor“.
Şi studenţii reclamă iniţiativa care tocmai a trecut de Parlament. Ei consideră că în acest fel se dă drumul la universităţi de apartament şi la fabrici de diplome. Se dă drumul înscrierilor pe bandă rulantă deşi aceste structuri nu vor avea capacitatea necesară pentru a oferi un învăţământ de calitate – după cum declara , pentru aceeaşi publicaţie citată, Vlad Cherecheş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). „Asemenea norme nu au ce căuta în cuprinsul unei legi a educaţiei naţionale, neputându-se stabili un raport optim studenţi-cadre didactice valabil pentru toate domeniile de studiu. Mai mult, valoarea propusă prin această modificare este mult prea mare în comparaţie cu cele specifice acestui raport în alte sisteme de învăţământ superior. Există programe de studii universitare de licenţă care, prin specificul lor, impun un raport cadre didactice-studenţi foarte mic pentru derularea unui învăţământ de calitate“, se arată în petiţia iniţiată de ANOSR prin care se cere preşedintelui Klaus Iohannis să nu se promulge legea.
Ce spun autorităţile
Senatorul PSD, Ecaterina Andronescu, susţine că a propus acest raport în baza experienţei sale, de cadru didactic, cât şi în urma unei analize pe care a realizat-o alături de specialişti din mediul universitar. De asemenea, ea a menţionat că nu se va afecta calitatea procesului didactic întrucât există doar o limită maximală, nu şi una minimală. Pe de altă parte, Iordan Petrescu, preşedintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), susţine că acest raport maximal este prea mare. „Legea obligă în continuare ca pentru fiecare program de studiu în parte să se dea o cifră a studenţilor care pot fi şcolarizaţi, în urma unei evaluări externe făcută de ARACIS, care va avea în vedere acest raport de maximum 35 de studenţi la un cadru didactic. Cred că este puţin cam mare această cifră. Mai bine o scoatem de acolo şi rămânem cu prevederile legale care sunt acum în vigoare“, spune preşedintele ARACIS. În schimb, Consiliul Naţional al Rectorilor a explicat că fie şi în contextul în care ARACIS va evalua în continuare capacitatea de şcolarizare, raportul de 35 la 1, stabilit prin lege, va prevala în faţa standardelor ARACIS. Aceasta înseamnă eliminarea evaluării independente a calităţii şi stabilirea unui criteriu arbitrar care, în plus, nu ţine seama de resursa materială şi nici de adecvarea resursei umane la activitatea didactică propriu-zisă. Cât despre poziţia Ministerului Educaţiei, aceasta este pentru continuarea evaluării capacităţii de şcolarizare a universităţilor de către ARACIS, în condiţiile stabilite de această instituţie pentru a nu mai exista derapaje ca cele din trecut, făcând evident referire la scandalul diplomelor eliberate de către Universitatea „Spiru Haret. Legea a fost trimisă spre promulgare preşedintelui României Klaus Iohannis în data de 30 iunie.
Cum se face în prezent evaluarea universităţilor
Pentru a stabili cifra de şcolarizare a numărului de studenţi din fiecare universitate din România, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) are în vedere ca principale criterii: – domeniul de studiu (specializarea) – resursa umană proprie cât şi cea asociată – baza materială ( suprafaţa spaţiului din sala de curs, instrumentele de lucru, resursele academice, laboratoare etc.).
Nu mică ne-ar fi mirarea ca, în curând, conform noului act normativ, şi la Giurgiu să reapară facultăţile la care nu se învaţă nimic, dar care înscriu studenţi pe bandă rulantă, chiar şi fără diplomă de bacalaureat . Căci vorba aia: banii n-au culoare, iar interesul, în aceste cazuri, este reprezentat de valoarea financiară, nu de cea intelectuală.
(Anna Lincă)