Suntem repetenții Europei la absorbția de fonduri pentru proiectele de gestionare deșeuri si mediu.

Un titlu care  rezumă  clar situația deplorabilă de la Ministerul mediului, un minister pe unde  navetiștii politicieni giurgiuveni nu s-au facut remarcați prin ncio performanță  profesională. Giurgiu a oferit acestui minister câteva nume, unele cu o anumită rezonanță, altele de-a dreptul jalnice care nu au nicio legatură profesională cu acest minister extrem de important, poate doar o legatură strânsă cu situația gunoaielor încă nereclicate, însă la câte gunoaie sunt în România, mai ales în mediul politic, ar trebui reinventată o groapă ecologică a impostorilor și vânătorilor de posturi  fără nicio expertiză.

Cert este că, la 13 ani de la aderarea la UE, România a ratat aproape toate oportunitățile oferite de Uniune pentru a-și îmbunătăți performanța pe un domeniu esențial de care depind viața și sănătatea a tot mai mulți cetățeni: poluarea mediului urban și peri-urban cu deșeuri solide și poluanți atmosferici, arată raportul Expert Forum, realizat în parteneriat cu Renew Europe. În România, fondurile structurale puse la dispoziție pentru a rezolva aceste probleme s-au folosit cu eficiență mică – sau deloc. Din cele 108 proceduri legate de temele de infringement contra României active în primul trimestru al lui 2020, cele mai multe (33) au fost sau sunt pe aceste două domenii: calitatea aerului și managementul deșeurilor, a remarcat și Sorin Ioniță, președintele Expert Forum.

Eșecul absorbției de fonduri vreau să-l rezum foarte simplu – în cele două cicluri financiare bugetare de până acum am avut suma de cam peste 1 miliard de euro, 1,1 miliarde, numai pentru proiectele de gestionare deșeuri. S-a cheltuit 58% din ce am avut alocat în primul ciclu și 31 în ciclul doi până acum. Suntem deja în anul 2020, mai avem doi ani„, a declarat Sorin Ioniță. După 13 ani de la intrarea în UE, și chiar luând în considerare fazarea, o parte dintre proiectele de gestionare a deșeurilor sunt încă nefuncționale, remarcă Expert Forum  Iar cele care sunt operaționale nu reușesc să acopere deficitul enorm pe care îl are România în domeniul managementului gunoaielor: România este la nici o treime din procentul de reciclare asumat pentru 2020; mai exact 14% reciclare acum față de 50% ținta oficială.

Numai jumătate din cele peste 1,1 miliarde euro avute la dispoziție au fost efectiv cheltuite, în acești 13 ani. Și cele cheltuite, cu eficiență mică sau deloc, atâta timp cât nici măcar nu ne apropiem de media europeană privind reciclarea sau depozitarea în depozite moderne de gunoi. Vor veni circa 9 miliarde de euro per total, pentru mediu, în 2021-2027. Nu mai putem repeta eșecurile, este obligatoriu să existe schimbări radicale în sistem”, a spus Cristian Ghinea, eurodeputat USR-PLUS (parte a grupului Renew Europe. Pe lângă managementul deșeurilor, România este restantă și la capitolul poluării aerului. Recent, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru nivelul de poluare atmosferică din București.

 „Calitatea aerului a devenit de asemenea o preocupare majoră pentru opinia publică, mai ales după apariția proiectului civic care a instalat senzori independenți în zona Bucureștiului, lucru care a crescut nivelul de conștientizare a populației cu privire la problemă. Depășirile de chiar 10-12 ori ale nivelului maxim de emisii de particule în anumite momente au făcut ca publicul să solicite clarificări din partea decidenților cu privire la sursele acestei poluări, cu atât mai mult cu cât vârfurile de poluare pare că nu coincid totdeauna cu maximul de intensitate în activitate urbană”, se arată în raportul citat.

Pe lângă traficul rutier – ale cărui emisii au crescut și din cauza vechimii parcului auto – explicațiile autorităților privind nivelul ridicat de particule PM2.5 și PM10 sunt „anemice”, consideră Expert Forum.

„Trebuie să ne mulțumim deocamdată doar cu o serie de ipoteze: arderi ilegale de deșeuri, procese de arderi industriale fără respectarea condițiilor de mediu și neverificate sau nesancționate, arderi de tip „casnic”, în gospodăriile populației din București și împrejurimi, pentru încălzire, gătit sau igienizare, lucrările de construcții și deșeurile rezultate din acestea, defrișările pe scară largă, numite eufemistic de administrația locală ”toaletări”, care duc la uscarea vegetației și reducerea spațiilor verzi”, se arată în raport.

Subiectul e cu atât mai fierbinte, cu cât poluarea atmosferică este menționată drept posibil factor agravator în cazul infectărilor cu noul coronavirus. „Valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății sunt depășite practic în orice moment al zilei și în orice loc din București, lucru extrem de grav. Cifrele ne arată că poluarea, generată în bună măsură și de proasta gestionare a deșeurilor, ne scurtează viața cu vreo 22 de luni, în medie.

(Jurnal)