doctor-minaPotrivit medicilor antibioticele reprezintă medicamentele cu cel mai mare impact pe termen lung asupra sistemului imunitar, a celui digestiv şi la nivelul întregului organism, iar administrate în mod recurent sporesc rezistenţa corpului la infecţii şi scad în timp eficienţa altor tratamente. La cel mai mic semn de răceală sau atunci când ne doare măseaua, dăm fuga la sertarul cu antibiotice ori la cabinetul medicului în speranţa să primim o reţetă care să cuprindă cele mai puternice medicamente pentru a ne lua durerea în cel mai scurt timp. Însă, mulţi dintre noi nu ne oprim aici şi asociem orice mică durere de cap cu o imensă migrenă care nu-şi găseşte leacul decât într-un pumn de pastile. Ce nu ştim este că lupta cu bacteriile devine din ce în ce mai anevoioasă,  deoarece antibioticele creează un mediu propice dezvoltării de noi tulpini care nu mai pot fi îndepărtate cu medicaţia existenţă, scrie CSID. În general, tratamentul cu antibiotice este administrat cu scopul distrugerii bacteriilor nocive ce atacă corpul însă, din cauza modului în care acţionează, acestea afectează întreg spectrul de bacterii prezente în organism, inclusiv cele benefice de la nivelul florei intestinale.

Pentru a afla, concret, care sunt efectele antibioticelor luate în exces asupra organismului ne-am adresat medicului specialist în medicina de familie, Mădălina Mina, ce îşi are sediul cabinetului  în Policlinica judeţeană Giurgiu (parter), care ne-a explicat: Efectele nocive ale administrării în exces de antibiotice sunt cele direct reflectate asupra pacientului: reacţii alergice care variază de la simple erupţii cutanate (pete roşii pe piele) asociate cu prurit (mâncărime), până la forme severe de insuficienţă respiratorie datorată edemului glotic (inflamaţia mucoasei gâtului care acoperă căile aeriene şi produce asfixie). Pot apărea, de asemenea, reacţii digestive: modificări ale gustului şi mirosului, greaţă, vărsături, scaune diareice, fenomene de toxicitate hepatică şi/sau renală, în funcţie de calea de metabolizare (prelucrare) a antibioticului în organism, sensibilitate la lumină, tulburări de auz, tulburări în dezvoltarea embrionului dacă gravida utilizează antibiotice nepotrivite în sarcină. Există şi a doua categorie de efecte nocive care este resimţită la nivel global: creşterea ineficienţei antibioticelor, creşterea costurilor tratamentelor şi, în scurtă vreme, ineficienţa totală a acestora. În fiecare an sunt semnalate tot mai multe cazuri de infecţii cu bacterii rezistente chiar şi la antibioticele utilizate exclusiv în spitale. Se estimează ca până în anul 2050 utilizarea antibioticelor va fi complet ineficientă. Riscăm să revenim, în doar 100 de ani de utilizare a antibioticelor, la acelaşi punct în istorie în care se murea dintr-o simplă zgârietură într-o sârmă ruginită, dintr-o operaţie cezariană sau o pneumonie bacteriană, ne-a declarat dr. Mina.

În ceea ce priveşte posibilitate de a înlocui antibioticele, astfel încât organismul să fie mai puţin afectat, domnia sa ne-a precizat: La nivel mondial se încearcă găsirea alternativelor la utilizarea acestor medicamente: Există în prezent cercetări în domeniul Bacteriofagilor, virusuri care infectează bacterii şi le distrug din interior. Datele preliminare par promiţătoare, dar nu sunt cunoscute deocamdată efectele pe termen lung, utilizarea acestora fiind relativ recentă. De asemenea, se încearcă găsirea unor alternative naturale ale antibioticelor. Anumite plante au în componenţă substanţe cu efecte de încetinire sau chiar de stopare a înmulţirii bacteriene, aşa cum sunt: rozmarinul, busuiocul, arborele de ceai, guma de mastic (utilizată în special în cazul infecţiei cu Helicobacter pylori), scorţişoara, salvia, pelinul, curcuma, strugurii ursului, probioticele, etc., dar trebuie reţinut faptul că activitatea antibacteriană a acestora a fost studiată majoritar în vitro (adică pe culturi bacteriene în condiţii de laborator). Studiile comparative pe oameni lipsesc în mare parte, neputând fi comparat direct efectul acestora cu cel al antibioticelor. Dovezile observaţionale arată ca în infecţii uşoare pot fi eficiente (infecţii urinare, sindroame diareice cauzate de un dezechilibru al florei intestinale), dar nu se pune problema înlocuirii antibioticului în infecţii severe, după o operaţie, după un transplant, etc. Țările Americii de Sud, în special Argentina şi Cuba, dar şi China, se concentrează în ultimii ani pe studierea apiterapiei (utilizarea produselor stupului în tratarea infecţiilor). Sunt studii în care este demonstrată eficienţa mierii, a propolisului şi a aerului de stup în tratarea infecţiilor respiratorii, digestive, cutante şi chiar ortopedice, dar şi aceste studii sunt relativ mici, ne-a mai spus dr. Mina.

Nu în ultimul rând, domnia sa ne-a precizat  că cea mai bună abordare a tratamentului cu antibiotice ar trebui să vină chiar din lumea medicală: Ar trebui foarte bine monitorizat cazul înainte de administrarea antibioticelor, ar trebui supravegheate simptomele, astfel încât să nu se administreze un număr de zile mai mare decât este necesar. Totodată, antibioticele ar trebui asociate produselor de api-fito-terapie adjuvante pentru a creşte eficienţa antibioticului acolo unde este posibil şi probioticelor pentru a preveni măcar o parte dintre efectele adverse digestive şi, cel mai important, din punctul meu de vedere, ar trebui oprită eliberarea antibioticelor din farmacii fără prescripţie medicală, a conchis dr. Mădălina Mina.

(Teodora Nicolau)