,,Am scris mult despre Planul Național de Redresare și Reziliență, despre importanța pe care o va avea în următorii ani pentru recuperarea decalajelor României față de restul Europei, pentru dezvoltare și modernizare. Am scris mult și despre prioritățile județului Giurgiu, care se pot finanța prin PNRR. Miercuri, 10 februarie 2021, Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate, raportul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Mecanismul de Reziliență este cel mai mare program de investiții adoptat vreodată la nivelul Uniunii Europene și este principalul instrument UE pentru relansarea economică în urma crizei generate de pandemia COVID-19, cu un buget total în valoare de 672,5 miliarde de euro – declara Deputatul de Giurgiu,  Gabriela HORGA .

Din acest buget, României îi revine suma de 30,5 miliarde de euro, pe care Guvernul  PNL împreună cu Președintele Klaus Iohannis au obținut-o pentru România. Banii europeni vor fi investiți de România în special pentru recuperarea acestor mari decalaje – precum infrastructura rutieră, feroviară sau portuară, în spitale, școli, în infrastructura de irigații sau continuarea racordării localităților la rețeaua de apă și canal, combaterea schimbărilor climatice, dar și în digitalizare, inovare, parcuri industriale și creșterea competitivității mediului de afaceri românesc – mai spunea Gabriela HORGA, care menționa faptul că România va trebui să convingă oficialii europeni că doar folosirea masivă a fondurilor europene, în concordanță cu realitățile și prioritățile românești poate da șansa recuperării rapide a întârzierilor în ceea ce privește calitatea vieții oamenilor și competitivitatea companiilor românești.

Pentru a accesa fondurile disponibile, Statele Membre trebuie să alcătuiască Planuri Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), în acord cu recomandările Comisiei Europene și cu prioritățile de țară. Planurile trebuie să contribuie cu 37% la tranziția ecologică și cu 20% la transformarea digitală.

România a trimis spre consultare la Bruxelles un proiect al PNNR în noiembrie 2020, proiect lansat și în dezbatere publică, un plan de reforme și investiții publice. Obiectivul  acum este ca varianta finală a PNRR să fie adoptată până în 5 martie 2021. Pre-finanțarea disponibilă României este de 13%, de  3,95 miliarde de euro, iar plățile se vor deconta și retroactiv de la 1 Ianuarie 2020.

 De asemenea, angajamentele bugetare vor putea fi efectuate până în 2023, deci România trebuie sa prioritizeze prin PNRR proiectele de investiții mature, cu studii de fezabilitate și proiecte realizate sau aflate în implementare”, mai declara deputatul de Giurgiu, Gabriela Horga.