După dezbaterea de marţi,16 februarie și de miercuri, 17 februarie, pe tema ”Mecanismului de Redresare și Reziliență” din Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaților, la care au fost invitați europarlamentarii Siegfried Mureșan și Dragoș Pîslaru,  la care a participat și parlamentarul de Giurgiu, Gabriela Horga, alături de alți deputați interesați de Planul Național de Redresare și Reziliență, s-au tras o serie de concluzii, pe care parlamentarul liberal a dorit să le prezinte.

În urma vizitei de la Bruxelles, a Prim-ministrului Florin Cîţu, co-raportorii europeni pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență au confirmat faptul că România poate solicita finanțarea din PNRR a unor proiecte de investiții majore în infrastructura – autostrăzi, căi ferate. Banii pot fi folosiți inclusiv pentru infrastructura de irigații, pentru industrie, infrastructura de gaz, pentru sprijinirea sectorului privat, a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru extinderea și modernizarea spitalelor existente, precum și pentru construcția de noi spitale.

Totodată, fiecare județ din România (evident și județul Giurgiu) va beneficia de finanțări de proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 30,44 miliarde euro. 

Așadar, cea mai mare parte a propunerilor din Planul Național de Redresare și Reziliență lansat în consultare de Guvernul PNL în 2020 răspund exigențelor cerute de Comisia Europeană, iar în urma adoptării Regulamentului care stabilește cadrul final de implementare al Mecanismului European de Redresare și Reziliență, trebuie inclusă și o componentă de reforme și politici pentru coeziune socială. Deci, părțile din Planul Național de Redresare și Reziliență pe domenii de investii, trimise la Comisia Europeană pentru discuții tehnice de Guvernul PNL condus de Ludovic Orban în 2020, tocmai pentru a preîntâmpina eventualele întârzieri în procesul de negociere ca urmare a complexității documentului care trebuie elaborat, respectă obiectivele europene de tranziție verde și digitalizare, fiind un plan al dezvoltării și modernizarii României – a precizat Deputatul Gabriela HORGA.

Comisia Europeană a transmis în urma evaluarii alocărilor de fonduri din PNRR, un procent de 47% pentru tranziția verde față de ținta europeană de 37%  și de 18% pentru digitalizare, aproape de obiectivul de 20%, stabilit de Comisie.

Și ca să fie clar pentru toți cei interesați, ceea ce a propus Partidul National Liberal  pentru finanțare prin PNRR (spitale, școli, campusuri, autostrăzi, extinderi de căi ferate, infrastructura de gaz, irigații, industrială, mobilitate și regenerare urbană, creșterea competitivității IMM-urilor, digitalizare, etc) NU a fost niciodată respins de Comisia Europeană. Acest lucru nu a fost posibil întrucât Regulamentul Comisiei Europene nu a fost aprobat încă în mod oficial potrivit procedurilor europene.

Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost adoptat de plenul Parlamentului European în data de 9 februarie, iar documentul va fi publicat cel mai probabil în data de 18 februarie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, devenind doar de mâine literă de lege. După publicarea în Jurnalul Oficial, Guvernul României și guvernele celorlalte state membre vor putea să depună la Comisia Europeană, în mod oficial, planurile naționale de redresare și reziliență, în formă finală. Ulterior, Comisia trebuie să aprobe planurile naționale în termen de două luni.

Timpul este scurt și trebuie selectate rapid proiecte mature care pot începe imediat și pot fi finalizate până în 2026. Este oportunitate istorică de dezvoltare pe care România nu are voie să o rateze.

Ce obiective ne propunem în județul Giurgiu, prin includerea în PNRR ?

Judeţul Giurgiu are o șansă unică de dezvoltare în următorii ani pe care nu o poate rata.

,,Ne propunem să finanțăm un nou spital județean în Giurgiu. Președintele Consiliului Județean, Dumitru Beianu, a demarat procedurile de preluare, realizare studii de teren și studiu de fezabilitate, identificând  deja un amplasament împreună cu primarul municipiului Adrian Anghelescu.

Vom construi în Giurgiu, un campus pentru învățământul dual pentru a forma profesioniștii de care avem nevoie pentru atragerea investitorilor în județ.

Totodată, sperăm să regăsim în forma finală a planului și finanțarea de parcuri industriale, pentru a atrage investitori în Giurgiu. Județul nostrum are potențial foarte mare de atragere de investitori fiind situat la distanță foarte mică de capitală și bine conectat atât cu Bucureștiul cât și cu ieșirea spre autostrada A1 și centura Bucureștiului. Cele două obiective de investiții, campusul pentru învățământ dual și parcul industrial sunt împreună soluția integrată pentru a atrage investiții în zonă”, ne-a declarat deputatul PNL de Giurgiu, Gabriela Horga.

IMM-urile din Giurgiu vor beneficia de fonduri din pilonul de competitivitate, din care o sumă consistentă va fi alocată retehnologizării, digitalizării, automatizării și robotizării procesului de producție. Prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) vor fi sprijinite cu o finanțare și IMM-urile din domeniul agroalimentar. Tot din PNRR se vor finanța noi amenajări  și se vor pune în funcțiune sisteme de irigații, unul dintre aceste sisteme incluse în program fiind şi Giurgiu-Răsmirești.

Societatea ,,APA Service – Giurgiu” va fi inclusă și ea  în finanțarea PNRR cu un proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în valoare de 186.082 milioane euro (cu un număr de locuitori beneficiari de 51.310 ai infrastructurii de apă – 132 de km) și 302 km de rețea de canal extins și reabilitat de care vor beneficia 39.875 de persoane.

Deputatul PNL, de Giurgiu, Gabriela HORGA  mai preciza faptul că PNRR va finanța și finaliza centura de Nord a Bucureștiului, un obiectiv extrem de important pentru dezvoltarea economică a judeţului Giurgiu.

(Jurnal)