Nivelul măsurat al anticorpilor la persoanele vaccinate cu serurile anti-COVID nu este relevant pentru stabilirea gradului de protecție împotriva infecției cu SARS-CoV-2. Potrivit medicilor, răspunsul imun este un mecanism complex de apărare a organismului, în care sunt implicate şi „limfocitele de memorie”, care se reactivează la contactul cu virusul şi determină pe loc producerea de noi anticorpi.

Nu sunt studii care să arate exact nivelul necesar de anticorpi pentru o protecţie solidă împotriva infectării cu SARS-CoV-2, susţine doctorul Virgil Musta – medic infecţionist la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara. Acesta a dat detalii cu privire la rezultatele unui studiu în care au fost implicate 250 de persoane vaccinate în etapa I, destinată personalului medical. Este vorba despre medici, asistente, personal auxiliar imunizaţi în lunile ianuarie-februarie 2021.

„Am dorit să realizăm dinamica anticorpilor post-vaccinare. Am făcut prima determinare la două săptămâni după rapelul Pfizer, iar a doua determinare de anticorpi am efectuat-o la patru luni. Am constatat că 40% dintre persoanele care au fost vaccinate au menținut un nivel ridicat de anticorpi, dar 60% au prezentat o scădere a acestor niveluri. La jumătate din cei 60%, nivelul valorii măsurat la prima determinare s-a înjumătățit la a doua determinare. Trei persoane care au fost contacţi cu pacienți care au avut boala COVID-19 au prezentat anticorpi în titru crescut, ceea ce înseamnă că acest contact a determinat o reactivare a imunități.

În urma contactului cu virusul, s-au întărit anticorpii anti-spike sau anticorpii neutralizanți. De fapt, acesta este şi mecanismul pe care se bazează, deoarece se ştia că nivelul anticorpilor va scădea după aceste vaccinuri, dar există limfocite de memorie care, la contactul cu virusul, se reactivează şi produc din nou anticorpi. Anticorpii anti-spike (n.r. – proteina Spike este cea cu ajutorul căreia virusul penetrează celulele) nu sunt singurul mecanism care intervine în protecția împotriva bolii. Mai sunt şi ceilalţi factori, şi anume imunitatea celulară sau doza infectantă, acestea având şi ele un rol, într-un anumit procent, la riscul de a face boala sau de a fi protejat”, a declarat dr. Virgil Musta la Digi24.

Tulpinile-mutante, pericolul principal pentru sistemul imun Medicul avertizează că dacă populația nu este imunizată rapid şi într-un procent suficient de mare, există riscul ca virusul să sufere mutații rezistente la vaccin în această perioadă.

„Nu sunt studii care să arate exact nivelul necesar de anticorpi pentru o protecție solidă. Pe de altă parte, grija noastră cred că trebuie să fie mai mult asupra nivelului de anticorpi care ar putea să nu te protejeze din cauza apariției unui nou virus prin mutații generice. Eu cred că aici este problema esențială, pentru că noi, dacă nu ne vaccinăm într-un ritm rapid şi într-un număr foarte mare, există riscul (în timpul campaniei de vaccinare – n.r.) să se selecteze tulpini cu proteine modificate, care să nu mai fie recunoscute de acești anticorpi, indiferent de titrul pe care îl avem”, a mai spus dr. Musta.

Întrebat când şi mai ales ce categorii de persoane ar fi indicate pentru a primi doza 3 de vaccin în următoarele luni, medicul a răspuns: „Nu pot spune exact, pentru că este o chestiune de sănătate publică. Cred că ar trebui să fie asemănător cu ceea ce se întâmplă în cazul virusului gripal. În fiecare an există riscul ca virusul gripal să producă epidemii mai mari sau mai mici şi necesită o nouă doză de rapel, care să cuprindă şi tulpinile care circulă în anul respectiv. Este recomandabil ca acest vaccin (antigripal) să se facă în primul rând persoanelor cu risc. Acelaşi lucru l-aş recomanda şi pentru infecţia cu SARS-CoV-2: în primul rând să fie vaccinate persoanele cu risc, iar ceilalţi, în măsura dorinţei şi a posibilităţii”.

Un studiu publicat de mai mulţi cercetători din SUA în 2009, printre care şi dr. Anthony Fauci, epidemiologul Casei Albe, arată cum virusul responsabil pentru Gripa Spaniolă (ştiinţific: H1N1) din 1918 a pierdut din infecţiozitate şi mortalitate, dar nu a dispărut niciodată. H1N1 a suferit mutaţii care au generat epidemii la intervale de 20-30 de ani. Până şi virusurile gripale care circulă în prezent conţin, genetic, părţi ale virusului Gripei Spaniole de la începutul secolului trecut. Scăderea nivelului de anticorpi nu înseamnă mare lucru Dr. Ştefan Sevastru – medic primar ATI în cadrul Royal London Hospital – a întărit punctul de vedere al doctorului Virgil Musta legat de răspunsul imun al organismului împotriva COVID-19.

„Faptul că anticorpii au scăzut după patru luni nu înseamnă mare lucru, pentru că noi avem limfocitele T, care şi ele fac parte din răspunsul imun. Şi, practic, în acest moment nimeni nu ştie când trebuie făcută următoarea doză de rapel. Dar ştim cu siguranţă că răspunsul imun nu este dat direct de anticorpi, noi avem un val de imunitate dat de aceste limfocite”, a declarat dr. Sevastru. Medicul român stabilit în Marea Britanie a arătat de ce autorităţile sanitare de la Londra monitorizează cu îngrijorare evoluţia tulpinii indiene.

De ce îi sperie pe britanici tulpina indiană

„Un studiu efectuat la începutul acestei luni de Departamentul de Sănătate Publică al Marii Britanii spune că vaccinurile pe care le avem în momentul de faţă au eficacitate suficientă faţă de noua tulpină indiană, cu câteva amendamente. După o singură doză, eficacitatea faţă de tulpina indiană este undeva la 30%, iar faţă de varianta din sud-estul Angliei (n.r. – tulpina britanică) undeva la 50%. Însă, la două săptămâni de la rapel, eficacitatea creşte undeva la 88% pentru Pfizer şi undeva la 60% pentru AstraZeneca. Diferenţa de eficacitate e dată de factori diferiţi: am dat (serul – n.r.) Pfizer la tineri, care au un răspuns imun mai bun, iar AstraZeneca a fost dat la oameni mai în vârstă, cu un răspuns imun mai precar”, a declarat dr. Ştefan Sevastru.

Aceste date au determinat autorităţile britanice să efectueze teste asupra apei menajere din mai multe oraşe pentru a identifica tulpina indiană, apoi testări din uşă în uşă în cartierele unde identificau virusul cu această mutaţie. Recent, britanicii au făcut 1 milion de testări RT-PCR, după ce tulpina a fost confirmată pe teritoriul Regatului Unit. 70% dintre britanici au primit cel puţin o doză de vaccin (preponderent AstraZeneca), iar 40% sunt vaccinaţi cu schema completă.