Comisia Europeană solicită României să transpună integral dispozițiile Directivei privind practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar. În caz contrar, Comisia Europeană va trimite cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Solicitarea vine după ce termenul inițial a fost depășit de autoritățile de la București, ceea ce înseamnă luni de zile pierdute de fermierii români. Practic, am ajuns în situația ca Uniunea Europeană să se lupte cu statul român pentru drepturile fermierilor români.

„Directiva asigură protecția tuturor fermierilor, precum și a furnizorilor mici și mijlocii, împotriva a 16 practici comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Termenul de transpunere în legislația națională a statelor membre a fost 1 mai 2021.

În vara anului trecut, Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement pentru mai multe țări, printre care și România, pentru depășirea termenului. Pe 9 februarie, România și Cehia au primit un aviz motivat din partea Comisiei care solicită finalizarea transpunerii Directivei în termen de maxim 2 luni, înainte de a se trimite cazul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

După un an de zile de dezbateri, proiectul de Lege privind transpunerea Directivei UE privind practicile comerciale neloiale a fost votat în comisia de agricultură a Camerei Deputaților pe 8 februarie. Această lege are o importanță deosebită pentru comerțul echitabil cu produse agro-alimentare și consolidează dimensiunea socio-economică a unui lanț de aprovizionare durabil. În acest sens, aștept ca proiectul de lege să fie pus cât mai repede pe ordinea de zi pentru a putea fi aprobat de Parlamentul României.

Directiva privind practicile comerciale neloiale (UE) 2019/633 din 17 aprilie 2019 vizează protecția fermierilor și a furnizorilor mici și mijlocii împotriva a 16 practici neloiale de-a lungul lanțului de aprovizionare cu produse agroalimentare. Zece practici comerciale neloiale „negre” vor fi interzise categoric, iar 6 practici comerciale neloiale „gri” vor fi interzise cu posibilitatea de a fi permise dacă au fost convenite în prealabil într-un mod clar și lipsit de ambiguitate.

Printre practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise se numără: plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor, obligarea furnizorului la plata produselor irosite şi refuzul contractelor scrise.

Directiva UE are scopul de a proteja micii fermieri care sunt defavorizați în relația cu marii cumpărători. Marii cumpărători au scăzut constant prețurile plătite micilor fermieri, în timp ce prețurile la raft pentru consumatorul final au rămas neschimbate, în special pentru produsele perisabile precum legumele și fructele.

Uniunea Europeană protejează fermierii și este bine să avem în vedere acest sprijin concret, atunci când mai citim pe rețelele de socializare dezinformări de genul „UE are un plan ascuns de a-i distruge pe micii producători români” sau „UE protejează supermaketurile cu proprietari occidentali.

Cele 16 practici neloiale în cauză sunt:

Practici comerciale neloiale „negre”:

1. Plăți efectuate mai târziu de 30 de zile pentru produse agricole și alimentare perisabile

2. Plăți efectuate mai târziu de 60 de zile pentru alte produse agroalimentare

3. Anulări pe termen scurt ale comenzilor de produselor agroalimentare perisabile

4. Modificări unilaterale ale contractului de către cumpărător

5. Plăți care nu sunt legate de o anumită tranzacție

6. Riscul de pierdere și deteriorare transferat furnizorului

7. Refuzul unei confirmări scrise a unui acord de furnizare de către cumpărător, în pofida cererii din partea furnizorului

8. Utilizarea abuzivă a secretelor comerciale de către cumpărător

9. Represalii comerciale din partea cumpărătorului

10. Transferul costurilor de examinare a reclamațiilor clienților către furnizor.

Practici comerciale neloiale „gri”:

1. Returnarea produselor nevândute fără plată

2. Plata furnizorului pentru stocare, afișare și listare

3. Plata furnizorului pentru promovare

4. Plata furnizorului pentru comercializare

5. Plata furnizorului pentru publicitate

6. Plata furnizorului pentru personalul cumpărătorului, amenajarea spațiilor acestuia.”

(Dan Motreanu- europarlamentar PNL)