AcasăActualitateCum este împărțită povara corecției bugetare de 4% din a doua parte...

Cum este împărțită povara corecției bugetare de 4% din a doua parte a lui 2025 și 2026, în sectorul privat, public și pe consumatori/pensionari

 

Care este impactul estimat al măsurilor fiscale asupra deficitului bugetar al României?  Care ar trebui să fie rolul Pachetului 2?

Povara corecției bugetare de 4% este împărțită atât din măsuri fiscale , cât și din reduceri de cheltuieli, cu impact pe termen scurt și mediu. Măsurile fiscale includ taxarea mai mare a unor sectoare precum sectorul bancar și companiile cu profit mare, în timp ce reducerile de cheltuieli vizează reducerea posturilor din sectorul bugetar.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, primul pachet de măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 8,04% din PIB până la sfârșitul anului 2025.

Aceleași estimări arată că în 2026 impactul ar fi și mai vizibil, cu un nivel al deficitului de 5,3% din PIB, deși marile agenții de rating anticipează un nivel de peste 6%.

„Pentru a aduce deficitul sub pragul de 3% din PIB sunt necesare măsuri suplimentare, alături de reforme structurale pentru îmbunătățirea colectării taxelor și funcționarea eficientă a sectorului public – aceasta este intenția din spatele Pachetului 2”, arată analiștii Romanian Economic Monitor într-o postare pe Linkedin.

Economiștii au analizat primul pachet de măsuri, folosind date ale Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal și aceștia arată cum este împărțită povara corecției bugetare de 4% din a doua parte a lui 2025 și 2026, partea deja legiferată prin pachetul 1:

  • pe sectorul privat prin majorări de taxe și impozite: taxa dublată la 4% pe cifra de afaceri a băncilor, menținerea impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri a companiilor care își plătesc impozitul  pe profit mai mic ca sumă absolută decât 1% din CA, creșterea impozitului pe dividende și profit etc.

  • pe sectorul public prin reducerea sporurilor și limitarea voucherelor de vacanță, a cheltuielilor din educație, înghețarea salariilor bugetarilor (ulterior reducerea posturilor cu 10% în administrația publică, nelegiferată și proiect blocat în Coaliție)

  • pe consumatori, pensionari și alți beneficiari ai sistemului de asistență socială: creșteri de TVA și accize, CASS pe pensiile de 3.000+, introducea plății CASS pentru categorii anterior exceptate (printre care și persoane aflate în concediu de creștere a copilului), creșterea taxei de drum și înghețarea pensiilor.

(Jurnal)

Sursa: CursDeGuvernare

Foto: Spotmedia

 

Care este impactul estimat al măsurilor fiscale asupra deficitului bugetar al României?  Care ar trebui să fie rolul Pachetului 2?

Povara corecției bugetare de 4% este împărțită atât din măsuri fiscale , cât și din reduceri de cheltuieli, cu impact pe termen scurt și mediu. Măsurile fiscale includ taxarea mai mare a unor sectoare precum sectorul bancar și companiile cu profit mare, în timp ce reducerile de cheltuieli vizează reducerea posturilor din sectorul bugetar.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, primul pachet de măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 8,04% din PIB până la sfârșitul anului 2025.

Aceleași estimări arată că în 2026 impactul ar fi și mai vizibil, cu un nivel al deficitului de 5,3% din PIB, deși marile agenții de rating anticipează un nivel de peste 6%.

„Pentru a aduce deficitul sub pragul de 3% din PIB sunt necesare măsuri suplimentare, alături de reforme structurale pentru îmbunătățirea colectării taxelor și funcționarea eficientă a sectorului public – aceasta este intenția din spatele Pachetului 2”, arată analiștii Romanian Economic Monitor într-o postare pe Linkedin.

Economiștii au analizat primul pachet de măsuri, folosind date ale Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal și aceștia arată cum este împărțită povara corecției bugetare de 4% din a doua parte a lui 2025 și 2026, partea deja legiferată prin pachetul 1:

  • pe sectorul privat prin majorări de taxe și impozite: taxa dublată la 4% pe cifra de afaceri a băncilor, menținerea impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri a companiilor care își plătesc impozitul  pe profit mai mic ca sumă absolută decât 1% din CA, creșterea impozitului pe dividende și profit etc.

  • pe sectorul public prin reducerea sporurilor și limitarea voucherelor de vacanță, a cheltuielilor din educație, înghețarea salariilor bugetarilor (ulterior reducerea posturilor cu 10% în administrația publică, nelegiferată și proiect blocat în Coaliție)

  • pe consumatori, pensionari și alți beneficiari ai sistemului de asistență socială: creșteri de TVA și accize, CASS pe pensiile de 3.000+, introducea plății CASS pentru categorii anterior exceptate (printre care și persoane aflate în concediu de creștere a copilului), creșterea taxei de drum și înghețarea pensiilor.

(Jurnal)

Sursa: CursDeGuvernare

Foto: Spotmedia

ARTICOLE SIMILARE

VREMEA

Giurgiu
câțiva nori
13.3 ° C
13.3 °
13.3 °
58%
0.6m/s
21%
lun
13 °
mar
26 °
mie
24 °
J
25 °
vin
28 °

Stiri

PROMO

SC PATTY MEDIA SRL - Obiecte promoționale personalizate - Complex ANCORA, Giurgiu

DEZVOLTARE SITE-URI & APLICAȚII WEB

Dezvoltare site-uri & aplicatii web. Optimizare. Mentenanta - Sector web

NOTA

Vă rugăm să folosiți un limbaj decent în comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul jurnalgiurgiuvean.ro nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii. Responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului!