În plin sezon al concediilor, când mai toată lumea caută modalităţi cât mai plăcute de petrecere a zilelor libere, Constantin Cărăpănceanu, primarul comunei Ghimpaţi le propune giurgiuvenilor – şi nu doar lor – o serie de motive, unsprezece la număr, pentru care ar trebui ca, în această vară, să ajungă fie şi pentru o zi în comuna pe care o păstoreşte. „Avem, în comuna Ghimpaţi, un număr de unsprezece obiective care sunt incluse în lista monumentelor de interes local. Dintre acestea, două sunt situri arheologice, iar celelalte nouă sunt clasificate ca şi monumente de arhitectură”, ne spunea primarul Constantin Cărăpănceanu.
Propunerea acestuia pentru un concediu reuşit – în care să se îmbine utilul cu plăcutul, în sensul că, pe lângă o clasică plimbare, turiştii pot să şi înveţe câte ceva despre localitatea pe care o conduce – constă în aşezarea neolitică aparţinând culturii Boian (la circa trei sute de metri est de Ghimpaţi), şi situl de la vest de satul Naipu, de pe malul Câlniştei, sit ce cuprinde, de asemenea, aşezări din neolitic (cultura Gumelniţa) şi din perioada Latene.
Cele nouă monumente de arhitectură despre care primarul Constantin Cărăpănceanu spunea că niciun turist nu ar trebui să le rateze sunt: biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1876); conacul Petraşcu (1885), azi unitate de pompieri, ambele din satul Copaciu; biserica „Sfântul Nicolae” (1868) din zona vechiului sat Sălcioara; biserica „Sfântul Nicolae” (1866) din fostul sat Crovu; depozitul de tutun (1880); şcoala veche (1885), ultimele patru din satul Ghimpaţi; biserica „Sfântul Gheorghe” (1931); o casă din anii 1925–1930, ambele din satul Naipu; şi biserica „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil” (1820) din Valea Plopilor.
(Jurnal)