Terenul ce trebuia dat în folosință ”gratuită” Asociației Partida Romilor – Pro Europa, teren situat în intravilanul Municipiului Giurgiu, a rămas în proprietatea Municipalității, căci proiectul de hotărâre a fost respins de consilierii PSD și A.U.R, în ultima ședință de Consiliu local ce a avut loc pe data de 30 octombrie 2025.
Am abordat acest subiect, pe care îl vom relua și de această dată, pentru a se înțelege oportunitatea acestui „grandios” (?!) proiect dedicat romilor giurgiuveni.
Proiectul prevedea cedarea terenului, cu titlu gratuit, pentru construirea unui „Centru Comunitar Integrat”, proiect ce se prezuma că ar putea aduce sprijin medical, educațional și juridic pentru sute de persoane din cadrul acestei etnii. Cu tot respectul pentru societatea romilor din Giurgiu, însă ca să fim corecți, legali și morali este necesar să facem un istoric al ajutoarelor și sprijinului acordat acestei comunități, de către politicieni prin intermediul administrației publice locale…
Centrul Comunitar Integrat pentru romi – un proiect respins, dar multe întrebări rămân deschise!
Amintim că în anul 2022, tot consilierii locali au aprobat Implementarea proiectului cu titlul: „Facilități comunitare integrate pentru locuitorii din teritoriul SDL Giurgiu”, proiect finanțat în cadrul contractului nr. 7468/27.12.2021. Un proiect destinat comunității persoanelor de etnie, din cartierul Rudari. Prin acest proiect trebuiau realizate următoarele obiective de investiție:
Construirea/modernizarea/renovarea unui Centru Comunitar Integrat (CCI) cu destinație multifuncțională, care trebuiau să găzduiască diferite activități sociale, comunitare, educaționale, culturale, de agrement și sport etc, precum și dotarea acestui centru cu două locuințe de urgenţă pentru copiii și femeile, victime ale violenţei domestice;
Amenajarea unui loc de joacă la care să aibă acces și copiii din Zona Rudari. Centrul Comunitar urma să fie amenajat pe locul în care se află în prezent construcţia nefinalizată, cunoscută în municipiul Giurgiu sub denumirea de „Casa Tineretului”, iar locul de joacă urma să fie amenajat în vecinătatea aceleiași construcţii. Valoarea totală a proiectului, rezultată în urma actualizării documentației economice pentru Centrul Comunitar Integrat, se ridica la valoarea de 20.503.675,71 lei, cu TVA inclus.
Contribuţia proprie, în acest proiect, a Municipiului Giurgiu reprezintă achitarea procentului de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, adică 312.052,73 lei (inclusiv TVA), la care se adaugă cheltuielile neeligibile, în cuantum de 4.901.039,42 lei (inclusiv TVA). Sumele, reprezentând cheltuieli conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului…
„De asemenea, se vor asigura din bugetul local al Municipiului Giurgiu, toate resursele financiare necesare implementării proiectului în condițiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din instrumente structurale”- mai preciza proiectul.
În consecință, în anul 2022, consilierii aprobau un proiect cu sume semnificative din bugetul local, cu o contribuție a municipalității pentru un proiect ce avea cam același scop și utilitate: „Construirea/modernizarea/renovarea unui Centru Comunitar Integrat (CCI) cu destinație multifuncțională, ce va găzdui diferite activități sociale, comunitare, educaționale, culturale, agrement și sport.”
Este adevărat că de data aceasta formularea este mai pro-europeană incluzând „sprijinul educațional, juridic și medical”.
Dacă monitorizăm toate sumele date de către Municipalitate , Asociațiilor de romi din Giurgiu, cu ocazia diverselor manifestări, începând cu Ziua Internațională a Romilor, sponsorizată în fiecare an cât și celorlalte manifestări dedicate acestei etnii, constatăm că sumele au curs „fără număr…” din bugetul consiliului local și a celui județean, deși în realitate persoanele vulnerabile ale acestei comunități nu au fost și nici nu sunt, în niciun fel, protejate. Unde s-au dus atunci banii? Cine sunt cei ce i-au administrat și cum? Iată întrebări ce își așteaptă răspunsul.
Pachetele date cu ocazia diferitelor sărbători au fost de fiecare dată o formă de mită mascată și nicidecum un ajutor real. În consecință am dori să aflăm de la aceste două entități politice care reprezintă comunitatea romă, câți asistați sociali au în această etnie, care este numărul copiilor ce nu mai frecventează nicio instituție de învățământ (adică procentul de abandon școlar), care este procentul căsătoriilor în rândul minorilor, care este procentul celor ce încă nu au acte de identitate, numărul copiilor aflați în centrele instituționalizate și multe alte cifre care denunță, în mod jenant, faptul că între politicieni și o parte din reprezentanții romilor s-au încheiat de-a lungul acestor ani, tot felul de înțelegeri ce nu au legătură în niciun fel cu protejarea categoriilor de persoane vulnerabile, cu nivelul de trai și de educație a familiilor de romi, ci doar cu interese obscure, cu îmbogățirea unor așa ziși lideri din rândul etniei, folosiți de mediul politic, în rol de agenți electorali.
Cine ajută, de fapt, comunitatea romă din Giurgiu? Întrebări la care nimeni nu răspunde…
Toți giurgiuvenii suntem convinși că și-ar dori să știe cum au fost cheltuite în realitate aceste sume, în mod real, bani obținuți din impozitele și taxele plătite de noi toți. Și nu în cele din urmă am dori să aflăm ce s-a întâmplat cu Centrul de Integrare, finanțat din fonduri europene, cât și din bugetul local.
În același timp, vrem să fim clari: aici nu este vorba despre segregare, nu este vorba despre discriminare ( deși în cazul comunităților de romi discriminarea pozitivă este cea mai frecventă). Aici este vorba despre principii, despre oportunități, despre banii comunității locale, despre noi toți, giurgiuvenii.
În situația în care orașul Giurgiu arată astăzi, deplorabil, unele parcuri fiind adevărate capcane pentru cei ce se aventurează în ele, un oraș în care nu există un Centru de agrement pentru cei mici, cu un Palat al Copiilor ce zace nereabilitat de o grămadă de ani, un oraș în care nu avem un loc de joacă acoperit, nu avem o piscină pentru copii, deși Dunărea curge la doi pași de noi….un oraș în care nu mai avem cinematograf, în care nu mai poposește nici-un teatru de păpuși, un oraș în care seniorii noștri nu beneficiază de un Centru de sănătate și relaxare și în care dincolo de câteva tratamente de întreținere, să poată juca șah, remy, table, să poată dansa, socializa, căci politicienii le datorează multe acestor oameni care își consumă bătrânețea în drumurile către farmacii, internați prin spitale, relaxându-se, banal, pe o bancă (de cele mai multe ori ruptă), în fața blocului, astfel de solicitări ni se par niște aroganțe greu de digerat.
În acest context considerăm că toți giurgiuvenii merită respect și investiții, indiferent de rasă, naționalitate, etnie și de aceea nu putem să încheiem acest articol fără să amintim că pe lângă categoriile vulnerabile, comunitatea romă deține și oameni extrem de puternici din punct de vedere financiar, persoane bogate care ne sfidează prin opulența afișată, locuind în case de miliarde , plimbându-se în bolizi de lux, o comunitate la care nuntașii vin la nunți chiar și cu elicoptere. Iată de ce am fi curioși să ni se spună cât de mult ajută aceste potente familii, persoanele vulnerabile din comunitatea lor, câte sponsorizări fac anual către aceștia, și câți bani sunt dispuși să sacrifice pentru frații lor mai puțin valoroși și …”auriți”.
Reamintim totodată, atât consilierilor locali cât și reprezentanților din administrația Primăriei și respectiv a Consiliului Județean, că în pragul unor decizii importante, trebuie să fie mai puțin politicieni și mai mult cetățeni și că rolul lor este acela de a respecta legea și de a gestiona bunurile publice și fondurile orașului, cu deplină responsabilitate .
Și pentru că vorbim de responsabilitate și asumare, în concluzie insistăm să ni se spună care sunt sumele ce au fost alocate celor două organizații politice ale romilor, în ultimele două mandate, sub diferite pretexte culturale, politice, educaționale, inclusiv sumele plătite de municipalitate pe proiectele europene, dedicate romilor.
(City ZEN)