Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016 – 2025, lansat în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne, arata o problema care poate stârni îngrijorare.
Astfel că în cazul unui cutremur puternic, 75% dintre români ar fi afectaţi. Informaţiile oferite publicului nu au menirea insă de a crea panică ci mai degrabă de a identifica punctele nevralgice pentru a se pune la punct o strategie de prevenire.
În acest caz, ar fi imperios necesar să se investească în echipamente de salvare-căutare precum şi în adăposturi bine consolidate.
„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate” – se arată în capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a IGSU 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul MAI.
Potrivit unei analize ale aceleiaşi instituţii, salvatorii sunt vulnerabili în cazul unui cutremur major şi sunt mai mult decât necesare atât o instruire specială, cât şi achiziţionarea de echipamente specifice.
“Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare – salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare, alarmare,” sunt cele mai importante elemente arătate în raportul ministerului.
Cei mai afectaţi de un seism major sunt locuitorii Capitalei, după cum a declarat Raed Arafat la începutul acestei luni. Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate. Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public.
În ceea ce priveşte arealul Giurgiului, în Planul Judeţean de Apărare în Cazul Producerii unei Situaţii de Urgenţă Specifice Riscului la Cutremure, al ISU Giurgiu se evidenţiază:
-provocarea de crăpături mari în pereţi, ruperea legăturilor dintre elementele construcţiilor, prăbuşirea zidurilor interioare sau de umplutură, prăbuşirea unor clădiri (părţi de clădiri), în special cele vechi, deplasarea sau răsucirea monumentelor şi statuilor, răsturnarea pietrelor funerare, prăbuşirea împrejmuirilor de piatră; -înregistrarea spaimei şi panicii, deplasarea şi uneori răsturnarea mobilei grele, scuturarea puternică şi ruperea unor copaci; – apar alunecări de teren, se produc crăpături pe suprafaţa terenului, cu lăţimea de câţiva centimetri, apar noi bazine de apă, se schimbă debitul în fântâni, unele puţuri secate se vor umple cu apă, iar altele vor seca. Se apreciază că efectele cele mai puternice vor fi pe cele două direcţii, respectiv Bucureşti-Zimnicea şi Bucureşti-Giurgiu. În judeţul Giurgiu, un cutremur de asemenea magnitudine şi intensitate va provoca efecte deosebite, aşa cum au fost descrise mai sus, în municipiul Giurgiu şi cele două oraşe Bolintin Vale şi Mihăileşti.”
Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la MAI, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.
JURNAL