Promisiune electorală, la fiecare tură de alegeri, indiferent de tipul acestora, dar mai ales la cele locale, clădirea abandonată din apropierea Direcției Silvice Giurgiu și a Abatorului, devenită, între timp, locație preferată a sinucigașilor, a consumatorilor de  substanțe interzise și chiar de doritorii de adrenalină, Casa Tineretului, pare că nu mai apucă momentul inaugurării oficiale.

Și, dacă ne este permisă o glumă nevinovată, cum spaniolii au catedrala Sagrada Familia, clădire ale cărei lucrări durează de secole, și giurgiuvenii au Casa Tineretului, pentru care, de câteva decenii  se promit lucrări de amenajare, dar niciodată ele nu sunt începute!

SCURT ISTORIC

Construită în anul 1985, clădirea are o suprafață de 1.486 mp, dispune de 3.300 mp de teren adiacent și, conform hotărârilor de consiliu, atât local cât și județean, este dată în administrare Primăriei Giurgiu cu scopul accesării fondurilor europene necesare investițiilor. Acest lucru se petrecea în anii 2011, când, printr-un protocol semnat în luna martie între cele două instituții, Casa Tineretului trecea în administrarea municipalității.

Au urmat ani de promisiuni, de postări pe conturile de Facebook sau de comunicate de presă seci, în limbaj de lemn (pe care mulți dintre oamenii de rând nu îl înțelegeau, singura lor dilemă fiind „când scăpăm de mizeria de aici?!”) în care orașul a așteptat măcar un semn că s-ar face ceva la clădirea abandonată.

 Parole, Parole, Parole…

În anul 2020, odată cu debutul unor lucrări efectuate de firma STRABAG, și cu amenajarea dirigenției de șantier pentru un amplu proiect european ce cuprindea, printre altele, modernizare de carosabil pe inelul șoseaua București – șoseaua Oinac – zona Rudari, amenajare de trotuare în ultima zonă amintită și, cel mai important, lucrări de modernizare și reabilitare a CASEI TINERETULUI, mulți au respirat ușurați. Urma ca, în scurt timp, probabil, în locul scheletului să apară o clădire nouă, modernă, cu un spațiu verde amenajat așa cum trebuie… Dar, surpriză!

Lucrările la carosabil s-au încheiat, iar cei de la STRABAG au plecat,  lăsând în urmă un veritabil depozit de deșeuri din construcții, peste care au crescut, între timp, bălăriile. Lucru care nu a rămas netaxat de Garda de Mediu Giurgiu, care a solicitat Primăriei să remedieze situația pe terenul cu pricina. Dar, cum în România o hârtiuță poate împiedica un ditamai proiectul, așa s-a întâmplat și cu lucrările de curățenie în zona Casei Tineretului. Și așa, depozitul ad-hoc de reziduri de moloz și materiale de construcții continuă să troneze pe marginea drumului, oferind privitorului un peisaj, cu adevărat, de neuitat!

Dar să facem un mic salt în timp și să precizăm că în anul 2017 apar primele mențiuni oficiale cu privire la soarta scheletului de beton, Primăria afirmând că „(…) Strategia cuprinde două măsuri de intervenție (pentru ridicarea standardului de viață; calificare și locuri de muncă) și 13 acțiuni de intervenție, printre care, cea mai amplă, realizabilă prin POR, cu o valoare estimată de circa 3,3 milioane de euro, este construirea/modernizarea/renovarea unui Centru Comunitar Integrat (CCI).
Concret, Casa Tineretului va deveni CCI, la care să fie asigurat accesul tuturor rezidenților și în cadrul căruia să fie furnizate servicii educaționale pentru adulți și copii, servicii personalizate de ocupare, socio-medicale pentru adulți și copii, pentru copii/femei în situații de vulnerabilitate, punct de acces public la informații, servicii sportive și recreative. Personalizarea interiorului și exteriorului clădirii se va realiza cu participarea comunității, sub îndrumarea unor specialiști din instituții/ONG-uri sau a unor echipe de urbaniști și/sau arhitecți.”.
Dar…atât!

Timp de trei ani s-a lăsat praful și liniștea peste proiectul atât de trâmbițat!  Abia în mai 2020, primarul de atunci, Nicolae Barbu, scria pe facebook-ul său: „Mult a fost (30 de ani – n.red.), puțin a mai rămas (1-2 ani) până la recepția finală!”

 Dar pentru că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg,în luna iunie a acestui an, ca urmare a unui demers jurnalistic, iată ce răspunde Primăria Municipiului Giurgiu, prin Direcția Programe Europene:

„(…) Lucrările la cele două obiective de investiții (n.r. printre care se numără și Casa Tineretului) descrise mai sus, vor începe după semnarea contractului de finanțare, mai precis după atribuirea contractului de lucrări, procedeu care implică anumite termene referitoare la publicarea anunțului în aplicația electronică SICAP, depunerea ofertelor tehnico-financiare de către ofertanți, evaluarea acestor oferte, perioada de clarificări și contestații. Astfel, întrucât contractul de finanțare nu a fost semnat, nu vă putem furniza un termen estimativ de începere a lucrărilor”.

 „Fiind vorba despre un proiect ce va fi finanțat din fonduri europene, acesta  va trebui finalizat obligatoriu până la data de 31 decembrie 2023, dată la care se încheie perioada de programare a Fondurilor Structurale de Investiții 2014 – 2020”.

  Foto: Așa ar fi trebuit să arate Clădirea ”Casei Tineretului”. 

Deci, dacă este să revenim puțin la promisiunile din mai 2020, făcute de primarul Nicolae Barbu, și având în vedere stadiul avansat de degradare, dar și de numărul mare de lucrări ce trebuie făcute la clădirea amintită, șansele ca un an, maxim doi (adică probabil finele lui 2022) să fie suficienți pentru finalizarea lucrărilor, par din nou irealizabile,  ca și speranțele giurgiuvenilor de a mai vedea, vreodată, spațiul aflat  foarte aproape de centrul  Municipiului…

(Jurnal)