Scenariul 1. Miracol pe Nipru
Ajutați de sprijinul material și logistic al NATO, soldații și voluntarii ucraineni ar reuși să întoarcă sorții și nu doar să încetinească, ci chiar să respingă asalturile Rusiei, împiedicându-l astfel pe Putin să dărâme autoritățile democratic alese de la Kiev. O situație de „pat” (termen din șah care înseamnă că niciun jucător nu mai poate da mat) pe câmpul de luptă care i-ar avantaja pe ucraineni, iar rușii ar înțelege costurile enorme, economice și diplomatice, ale prelungirii ostilităților. Situația l-ar determina pe Putin să-și retragă îmbufnat trupele.
Ucraina ar rămâne un stat democratic, în timp ce la Moscova s-ar accentua tensiunile, iar Putin ar fi nevoit să se concentreze pe lupta cu contestatarii săi din interior. Un astfel de scenariu ar fi avantajos pentru NATO, iar Ucraina și-ar continua apropierea de Occident.
Dar situația de securitate din Europa nu va reveni la cea de dinainte de invazie. Pentru că scurtul război a însemnat mii de vieți pierdute de ambele părți și distrugeri materiale importante. Iar Ucraina, deși ar rămâne cu democrația intactă, va rămâne și vecină cu aceeași Rusie agresivă. Așa că totul va depinde de evoluția de la Moscova: dacă țara se va încovoia sub autoritarismul în creștere al lui Putin sau va reuși să evolueze fără el.
Scenariul 2. Mlaștina
După săptămâni de lupte intense la Kiev și alte orașe, Kremlinul reușește să dărâme guvernul democratic al Ucrainei. Dar nici armata, nici populația Ucrainei nu sunt pregătite să se predea ci, dimpotrivă, pornesc o insurecție pe scară largă contra invadatorilor, cu trupe bine înarmate și echipate. Și atunci, chiar cu Kievul și alte câteva orașe sub ocupație, victoria Kremlinului ar fi una à la Pirus.
Repetând un model văzut în multe locuri din lume, rezistența ucraineană ar face ca factura plătită de Rusia în vieți omenești și în bani să fie enormă. Mai ales că insurgența ar fi sprijinită, financiar și cu echipamente militare, chiar dacă sub acoperire, de țările NATO. Un astfel de conflict ar secătui Moscova de resurse și i-ar prăbuși moralul, ducând la o retragere târzie, cu mult mai multe pierderi.
Iar Putin și camarila sa ar înțelege, până la urmă, că se află într-un „moment Brejnev”, similar cu războiu din Afganistan. În plus, Rusia ar deveni un stat-paria în lume pentru distrugerile din Ucraina, elita ar începe să se îndoiască de capacitățile de lider ale lui Putin, iar nemulțumirile populației ar crește pe fondul problemelor economice.
Scenariu 3. O nouă „Cortină de Fier”
Ucraina ar fi învinsă, până la urmă, zdrobită de superioritatea numerică și tehnologică a Rusiei. În ciuda rezistenței ucrainenilor, Kremlinul ar deplasa în Ucraina forțe de ocupație compleșitoare ca număr și armament greu, iar insurgența ar fi zdrobită cu brutalitate. O nouă „Cortină de Fier” ar fi așezată de-a lungul granițelor țărilor baltice, Poloniei, Slovaciei, Ungariei și României.
În timp ce Rusia suferă cumplit din cauza problemelor economice, Putin și-ar întări puterea zdrobindu-și adversarii. NATO ar deveni mai unită, dar conștientă că nu poate face prea multe pentru a compensa pierderea Ucrainei. Suedia și Finlanda ar intra în NATO, pentru a-și asigura garanțiile de securitate oferite de Articolul 5 din Tratat.
Dar ar fi o situație extrem de instabilă și de periculoasă. Soldații NATO și ai Rusiei se vor privi de aproape, peste granițele remilitarizate, iar perspectiva unui conflict direct, pornit intenționat sau din greșeală, ar deveni din nou actuală. Crizele de securitate s-ar înmulți, iar Rusia ar deveni și mai agresivă cu războiul său hibrid și exploatarea conflictelor înghețate. Cele două tabere s-ar afla într-o continuă tensiune, fără prea bune perspective de rezolvare pașnică.
Scenariul 4. Război NATO-Rusia
Degenerarea invaziei din Ucraina într-un război deschis între NATO și Rusia este cel mai periculos scenariu. Și există, din păcate, mai multe situații în care acesta ar putea să fie declanșat.
De exemplu, SUA sau NATO ar putea decide să se implice mai mult, de exemplu prin impunerea unei zone de interdicție aeriană. Deocamdată NATO a anunțat că nu are o astfel de intenție, dar lucrurile s-ar putea schimba dacă Putin va intensifica bombardamentele asupra civililor. Iar atunci Kremlinul ar avea de ales între a da înapoi sau a se angaja direct într-un conflict cu Alianța Nord-Atlantică.
De asemenea, este posibil ca, Rusia să lovească, din greșeală, teritoriul unui stat membru. Deja au fost lovituri foarte aproape de granița cu Polonia, iar consulatul unei țări NATO din Ucraina a fost lovit de bombe. Iar decizia de a răspunde militar la o astfel de lovitură ar putea duce la escaladarea situației până la un război în toată regula.
În plus, există și temeri că planul lui Putin merge mai departe de Ucraina și că acesta dorește o refacere a imperiului în granițele fostei Uniuni Sovietice. Și atunci, fară de Georgia și Republica Moldova, Kremlinul și-ar putea încerca norocul cu una sau mai multe dintre statele baltice. Însă Lituania, Letonia și Estonia sunt membre NATO, iar asta ar însemna intrarea în război.
Surse: Fanatik