Berlin vs. București: O paralelă între protestele din 9 martie – Riposta Poliției germane versus Riposta „de catifea” a Jandarmilor din Capitala României

Duminică, 9 martie 2025, a fost o zi marcantă pentru două capitale europene: Berlin și București. În timp ce Germania a fost scena unor proteste masive împotriva apropierei periculoase dintre dreapta și extrema dreaptă, în România, în Capitală, un alt tip de manifestație a avut loc, cu o reacție complet diferită din partea autorităților. Asemănările și diferențele dintre cele două evenimente sunt semnificative, oferind o imagine contrastantă asupra modului în care polițiile din două mari capitale europene răspund la mobilizările cetățenești.

În Berlin, zeci de mii de manifestanți s-au adunat pentru a exprima opoziția față de orice formă de cooperare între Partidul Conservator (CDU) și extremiștii de la AfD, în plin context electoral. Protestele din capitala germană au fost marcate de o mobilizare uriașă, organizatorii estimând la 250.000 numărul celor care au ieșit în stradă pentru a cere protejarea democrației și apărarea valorilor fundamentale ale țării. A fost o reacție fermă împotriva politicii de imigrație a CDU și a flirtului cu AfD, ce a stârnit un val de neliniște în rândul cetățenilor.

În contrast, în București, aceleași zile au fost martore ale unei mobilizări politice, deși mai puțin intense, la care au participat cetățeni care își exprimau nemulțumirea față de diferite aspecte ale guvernării. Cu toate acestea, reacția autorităților române a fost cu mult mai blândă. Jandarmii, înlocuind o poziție mai fermă cu o abordare „de catifea”, nu au intervenit agresiv, lăsând manifestanții să își exprime opiniile fără a recurge la măsuri represive.

În Germania, poliția a gestionat cu fermitate protestele, asigurându-se că manifestările de pe străzile Berlinului nu pun în pericol ordinea publică. Autoritățile germane au fost pregătite pentru o mobilizare de mare amploare și au gestionat protestele cu o prezență puternică. Cu toate acestea, intervențiile au fost regulate și însoțite de un apel constant la respectarea legii. În ciuda numărului mare de participanți și a tensiunilor politice ridicate, protestele s-au desfășurat fără violențe majore, iar poliția a reușit să mențină ordinea fără a recurge la forță excesivă.

În ceea ce privește Bucureștiul, jandarmii români au adoptat o atitudine mult mai calmă față de manifestațiile din 9 martie. Deși evenimentele din Capitală au atras atenția publicului, reacția autorităților a fost considerabil mai relaxată în comparație cu ceea ce s-a întâmplat în Berlin. Jandarmii au păstrat o atitudine de supraveghere fără a interveni ferm, preferând să nu escaladeze situația. Acest tip de „ripostă de catifea” a fost apreciat de mulți ca o abordare pragmatică, ce a lăsat cetățenii să își exprime nemulțumirile fără teama de represalii violente. În comparație cu Germania, unde a existat un control mai strict al ordinii publice, în România, autoritățile au optat pentru o prezență mai discretă și o intervenție minimă.

Paralela între cele două reacții reflectă diferențele de context politic și cultural, dar și stilul de guvernare în cele două țări. În Germania, protestele și mobilizările sociale sunt gestionate cu o precizie aproape militară, într-un cadru de stabilitate democratică în care dialogul și ordinea publică sunt priorități. Pe de altă parte, în România, manifestările sunt adesea întâmpinate cu o abordare mai puțin invazivă din partea autorităților, în care accentul se pune pe menținerea unui echilibru între drepturile cetățenilor și ordinea publică.

Aceste diferențe de abordare reflectă nu doar stiluri diferite de guvernare și de răspuns al autorităților, ci și o mentalitate diferită în fața protestelor. În Berlin, autoritățile au o experiență mai vastă în gestionarea manifestațiilor de mare amploare și o tradiție de răspunsuri rapide și eficiente. În București, autoritățile au ales o atitudine mai rezervată, poate din dorința de a evita conflictele și de a preveni escaladarea violențelor.

În concluzie, protestele din Berlin și București din 9 martie 2025 au fost un prilej de a compara două tipuri de reacții politice și sociale, fiecare adaptată contextului și realităților politice din cele două țări. Indiferent de stilul de intervenție, însă, ambele manifestări subliniază importanța dreptului la libera exprimare și la protest, un drept esențial într-o democrație funcțională.

(Jurnal)