Sfânta Parascheva este sărbătorită de credincioși pe 14 octombrie. În această zi, trebuie să respecți anumite tradiții și obiceiuri ca să îți meargă bine tot anul. De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce. Află, din materialul următor, ce trebuie şi mai ales ce nu trebuie să faci în ziua Sfintei Parascheva, dar şi ce blestem ascund moaştele Sfintei Parascheva, scrie realitatea.net.

Povestea Sfintei Parascheva

Sfânta Parascheva s-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși. La vârsta de 10 ani, auzind în biserică cuvintele „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), răspunde imediat strigătului dumnezeiesc: își schimbă hainele cu îmbrăcămintea unui cerșetor.

Decide să-și părăsească parinții pentru Hristos, înainte de a împlini 20 de ani. Ajunge la Constantinopol, unde se bucură de învățătura unor călugări cu viața duhovnicească plăcută Domnului. La sfatul acestora, merge la mânăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde se va nevoi cinci ani. De aici a plecat spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.

Intr-o noapte, la varsta de 25 de ani, un inger ii descopera in vis ca trebuie sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam descrie aceasta minune in Cazania sa, astfel: „Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Potrivit traditiei, Parascheva revine in Epivat fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Dupa alti doi ani de nevointa, la varsta de 27 de ani, trece la cele vesnice. A fost ingropata ca o straina, aproape de mare.

Dupa cativa ani, valurile au adus la tarm trupul neinsufletit al unui marinar. Un sihastru care vietuia in acele locuri i-a rugat pe cativa crestini sa-l ingroape. Acestia, in timp ce sapau, au descoperit un trup neputrezit. Nu au dat importanta acestui lucru si au pus alaturi de el si trupul marinarului.

Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis Cuvioasa Parascheva si i-a poruncit sa ia trupul ei si sa-l aseze la loc de cinste. Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus in biserica „Sfintilor Apostoli” din Kallicrateia, scrie crestinortodox.ro.

Moastele Sfintei Parascheva au ajuns in tara noastra in anul 1641, dupa ce au fost prezente in mai multe locuri. Au fost asezate pe 13 iunie 1641 in biserica „Sfintii Trei Ierarhi”, din Iasi. In anul 1884, cand biserica manastirii intra intr-un proces de consolidare, sfintele moaste ajung in paraclisul manastirii, iar peste cativa ani in Catedrala mitropolitana din Iasi.

Moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns in martie 1944 la Manastirea Ciorogarla de langa Bucuresti, din cauza ofensivei sovietice in Moldova. Pe 27 octombrie 1944, moastele sale au fost asezate langa cele ale Sfantului Dimitrie Basarabov in catedrala din Bucuresti si readuse in Catedrala mitropolitana din Iasi pe 26 noiembrie 1944.

Tradiții și obiceiuri de respectat în această zi sfântă

De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an.

Dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.

De Sfânta Parascheva, încep pregătirile pentru iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace şi pături.

De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce şi nu se mănâncă de dulce.

La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.

Nu se lucrează, nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credinţelor populare, fetele care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug.

Sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.

De Sfânta Parascheva se dă de pomană pentru adormiți.

În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închise la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.

De Sfânta Cuvioasă Parascheva se fac rugăciuni către aceasta și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună.