Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir al Bisericii, este serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, existând credinţa că acesta îi ajută pe bolnavi şi pe cei care se judecă de multă vreme, dar şi că în această zi persoanele certate trebuie să se împace. Sărbătoare cu cruce roșie în calendarul Creștin Ortodox.
Potrivit Noului Testament, Sfântul Ștefan era originar din Ierusalim și avea rădăcini iudaice deși numele sfântului este de origine greacă şi înseamnă „coroană”.
Iată de ce pe mormântul său cu moaștele sale scria „chiliel”, care în ebraică înseamnă „cunună”, pentru că Ștefan a fost primul dintre creştini care a luat cununa muceniciei și totodată unul din cei 70 de ucenici ai lui Iisus dar și cel dintâi care a văzut cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu.
Odată ce a fost numit Arhidiacon, Ștefan a atras și atenția fariseilor. Aceștia erau indignați că Sfântul Ștefan își dorea să aducă câți mai mulți oameni de partea sa și să le predice din învățăturile lui Hristos.
La scurt timp, Ștefan a fost dus Înaintea Sinedriului, sub acuzația de blasfemie la adresa lui Moise și a lui Dumnezeu. Interogat de către Caiafa, cel care îl judecase și pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Stefan i-a acuzat pe cei care doreau ca el să piară.
În cele din urmă Ștefan a fost găsit vinovat pentru blasfemie și a fost condamnat la moarte prin lapidare. El a fost scos în afara cetății și a fost ucis prin lapidare, devenind astfel primul martir care a fost ucis pentru că a mărturisit în fața tuturor oamenilor, credința sa în Iisus.
În această zi peste 400.000 de români își celebrează onomastica de sărbătoarea Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic si Arhidiacon Ștefan.
Dintre aceștia peste 300.000 sunt bărbati, iar peste 100.000 sunt femei.
Nume derivate, sărbătorite de Sfântul Ștefan sunt : Ștefana, Ștefănuț (1.700), Stefanela, Stefanita, Ștefănică, Stefanos, Stefania, Stefanida, Stefanel (3.000), Steful, Steflea, Ștefi, Fanica, Fănel (8.000), Fane (500), Fanache, Fana (300), Fănuța (1.000) dar și Istvan (30.000).
Tradiții / obiceiuri / superstiții
O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfăţişează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane. Tradiţia spune că, în a treia zi de Crăciun, rugăciunile adresate Sfântului Ştefan fac minuni pentru suferinzi. Se mai spune că în această zi persoanele certate trebuie să se împace!
De sărbătoarea Sfântului Ștefan, se fac pomeniri pentru cei care au murit în împrejurări dramatice. Tot în această zi sunt interzise deplasările în zone montane şi în locuri izolate, astfel încât viaţa să nu ne fie pusă în pericol.
Rugăciune făcătoare de minuni către Sfântul Ștefan.
“Sfinte mare mucenice al lui Hristos Ştefane, cel ce ai preaslăvit pe Dumnezeu în trupul tău de mucenic, nu ne trece cu vederea pe noi, cei cuprinşi de ispite şi de nevoi, ci te roagă Preamilostivului Dumnezeu ca să împace lumea aceasta şi să depărteze de la noi pe tot vrăjmaşul pornit asupra noastră, pentru păcatele noastre.
Roagă-te pentru noi, sfinte al lui Dumnezeu, cu aceeaşi căldură cu care te-ai rugat pentru ucigaşii tăi! Roagă-te să depărteze de la noi tot păcatul, ispita, necredinţa, necazul, boala şi mustrarea Lui cea dreaptă şi să ne apere pe noi, poporul Său. Amin!”
(Jurnal)