Astăzi are loc Solstiţiul de iarnă 2020, ce marchează începutul iernii astronomice,  având loc la fiecare dată de 21 decembrie. Acest eveniment este dublat în 2020 de un fenomen astronomic spectaculos: „Marea Conjuncție” a planetelor Jupiter și Saturn, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. 

Astă seară, cu câteva zile înainte de Nașterea Domnului, vom vedea pe cer „Steaua Crăciunului”. Ultima oară a fost văzută în anul 122…

Dacă iarna calendaristică sosește la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de momentul solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

21 decembrie este cea mai scurtă zi a anului 2020, iar de acum, timp de trei luni, până la echinocțiul de primăvară, durata de lumină începe să crească treptat până ce va deveni egală cu noaptea.

„Marea Conjuncție” ar putea fi o explicație pentru „Steaua Magilor

Alinierea dintre aceste două planete, considerate printre cele mai importante din Sistemul Solar, fenomen petrecut cu doar câteva zile înainte de Nașterea Domnului, a fost legată, din cele mai vechi timpuri, de povestea biblică a Stelei care i-a călăuzit pe cei trei magi de la Răsărit.

O serie de calcule astronomice arată faptul că o conjuncție de același tip cu evenimentul astronomic din 21 decembrie (la 10-12 minute de grad), a avut loc și cu aproximativ 2.000 de ani în urmă, cu o probabilitate foarte mare, ca fenomenul să fi avut loc în timpul nașterii Domnului Iisus Hristos.

Din acest motiv, această conjuncție este numită în astrologie „Steaua de la Betleem”, astronomii făcând o legătură între apropierea planetelor, imaginea pe care ele o reflectă și povestea biblică a Stelei din Betleem, cea care i-a anunțat pe cei trei magi, despre Nașterea lui Iisus Hristos.

Steaua de la Betleem este denumirea tradițională a astrului care, potrivit Noului Testament, s-a ivit pe cer în noaptea Nașterii Domnului. „Steaua” este probabil conjuncția planetelor Jupiter și Saturn din anul 7 î.Hr.

De altfel, mulți astronomi consideră că steaua de la Betleem, care i-a ghidat pe cei 3 magi, ar fi putut fi o mare conjuncție între Jupiter și Saturn. După cum explică Enciclopedia Britanică, mai multe conjuncții au avut loc „în decurs de 10 ani de la punctul cronologic luat acum ca începutul erei creștine”.

Pe de altă parte, steaua din Betleem ar fi putut fi, de asemenea, o conjuncție între Venus și Jupiter. În tradiția iconografică ortodoxă, „Steaua de la Betleem” e reprezentată cu opt colțuri. În popor, această stea mai este numită și „Steaua Maicii Domnului” sau „Steaua Magilor”.
Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui și am venit să ne închinăm Lui.” (…)
Magii au plecat si iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit și a stat deasupra, unde era Pruncul. Și văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Și intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui…”  (Matei, capitolul 2, versetele 1-2)

Dacă ar fi să puteți obseva cerul doar o noapte în 2020, alegeți noaptea de 21 decembrie! Acesta este sfatul pe care îl dau specialiștii de la Observatorul Astronomic București. Asta pentru că această cea mai lungă noapte a anului coincide și cu un fenomen astronomic care se întâmplă destul de rar, cunoscut sub numele de „marea conjuncție”: cele mai mari planete din sistemul solar, Jupiter și Saturn, se vor afla aparent foarte aproape una de cealaltă, atât de aproape, încât vor părea un astru dublu. S-a spus că aceasta ar fi, de fapt, explicația pentru „Steaua Magilor”.

Cele două planete nu au mai fost atât de aproape și de luminoase, așa cum vor fi la 21 decembrie, de 800 de ani. La solstițiul de iarnă din 21 decembrie, Jupiter și Saturn vor părea, văzute de pe Pământ, ca o singură stea strălucitoare, pentru că orbitele de 12 și respectiv 29 de ani ale celor două planete se aliniază. 

La ce oră se poate vedea Marea Conjuncție

Cele două planete se văd deja în aceeași zonă de cer încă din luna iulie. Se vor afla în aceeași constelație și, pentru că se mișcă în Sistemul solar, se vor mișca printre stele, apropiindu-se una de alta.

Apropierea minimă și rară (se va mai întâmpla abia în 2080), se va petrece în ultimele două săptămâni ale lunii decembrie, momentul cel mai bun fiind în seara de 21 decembrie. Atunci, în jurul orei 18:00, se vor vedea înspre sud-vest, nu foarte sus pe cer. Cele două planete aproape că nu se vor putea distinge una față de cealaltă, iar prin telescop se vor putea vedea în același câmp și inelele lui Saturn, și benzile de nori ale lui Jupiter, împreună cu sistemele de sateliți ai planetelor, arată Observatorul Astronomic. 

Google marchează acest dublu eveniment astronomic printr-un „doodle” special: „Sărbătorim iarna 2020 și Marea Conjuncție!” este explicația graficii speciale a motorului de căutare.

Credințe populare legate de solstițiu

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an, scrie Agerpres.

În general, solstițiul este perceput ca o luptă între bine și rău.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.

Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu. 

Se spune că de solstițiu nu este bine să fii singur, ci trebuie să petreci în compania cuiva cea mai lungă noapte a anului. În unele părți există obiceiul de a urca un deal și de a aprinde buturugi. De asemenea, se obișnuiește să se dea de pomană oamenilor nevoiași.

(Jurnal)