AcasăActualitateLaurențiu ȚINTEA, directorul executiv al DITL Giurgiu: „Modul de calcul al impozitelor...
ActualitatePoliticăSocial

Laurențiu ȚINTEA, directorul executiv al DITL Giurgiu: „Modul de calcul al impozitelor se va schimba radical față de actualele prevederi legale”

By Jurnal
0
1525

Ministerul Finanţelor (MF) a pus în dezbatere publică principalele schimbări fiscale, dintre care o parte s-au aplicat începând cu 1 august 2022, iar celelalte vor avea efect începând cu 1 ianuarie 2023.

Printre acestea se numără și majorarea de la 1 ianuarie 2023 a impozitelor pe clădiri şi terenuri prin trecerea la impozitarea în funcţie de valoarea din grila notarială.

Directorul executiv al DITL Giurgiu, Laurențiu Țintea, a făcut cu această ocazie o analiză foarte detaliată a acestor schimbări legislative pe care vi le prezentăm în cele ce urmează.

„În ultimele 2 luni, Guvernul și Parlamentul au reușit performanța să creeze și mai multă îngrijorare în rândul primarilor din țară, dacă vorbim de noile măsuri fiscale cu impact asupra impozitelor și taxelor locale.

OG 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, precum și Legea 252/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală – sunt două acte normative cu impact foarte mare asupra activității primăriilor.

În cazul impozitelor și taxelor pe imobile, schimbarea de paradigmă adusă de OG nr. 16 /2022, cu aplicare din 2023, va fi una semnificativă.

Deși ar trebui să vorbim de o simplificare a modalității de calcul a impozitelor, realitățile locale cu care ne confruntăm atât noi la Giurgiu, dar și alte UAT-uri, sunt departe de această simplificare.

Modul de calcul al acestor impozite se va schimba radical față de actualele prevederi legale.

Concret, vor exista următoarele modificări:

  1. nu va mai exista o diferențiere între cine deține imobilul – persoană fizică sau juridică;

  2. atât impozitul pe clădiri cu destinație rezidențială, cât și cel pentru nerezidențiale se vor simplifica din punct de vedere al modalității de calcul:

    1. la clădirile rezidențiale se va calcula prin aplicarea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii clădirii – la nivel local se va stabili care e cota (până acum aveam nu doar un minim, ci și un maxim stabilit prin Codul fiscal);

    2. la clădirile nerezidențiale se va calcula prin aplicarea unei cote de minimum 0,5% asupra valorii clădirii – la fel, la nivel local se va stabili care e cota;

    3. valoarea impozabilă a clădirii ne/rezidențiale se va determina prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, dar şi a valorii suprafeţelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România;

  3. nu vor mai fi necesare rapoarte de evaluare pentru clădirile cu destinație nerezidențială;

  4. dispare impozitarea pentru clădirile cu destinație mixtă; în locul ei însă se va plăti fie un impozit pentru destinație nerezidențială, fie unul pentru destinație rezidențială; aici, importantă va fi destinația care apare în documente ca fiind majoritară (adică cea care are cel puțin 50%).

Totodată, conform Ordonanței 16/2022 „(2) În cazul acestor clădiri, contribuabilii au obligaţia de a declara la organul fiscal local, în vederea stabilirii destinaţiei finale a clădirii, suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, însoţită de documentele doveditoare, cu excepţia celor aflaţi în evidenţa fiscală a unităţii administrativ-teritoriale. Declararea la organul fiscal local se face în termen de 30 de zile de la data oricăror modificări privind suprafeţele nerezidenţiale”.

De asemenea noile norme prevăd că, (3) În situaţia în care contribuabilii nu declară la organul fiscal local suprafaţa folosită în scop nerezidenţial potrivit alin. (2), impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare clădirilor nerezidenţiale asupra valorii întregii clădiri aflate în evidenţele organului fiscal local.”

Din analiza OG nr. 16/2022 reiese că încadrările la categoria ne/rezidențial a imobilelor se vor face prin raportarea la situația existentă în anul precedent. 

Concret, aceste modificări la regimul de impozitare se vor aplica de anul următor, de unde rezultă că organele fiscale locale se vor raporta la situația din 31 decembrie 2022. 

După finalizarea încadrărilor, organele locale îi vor notifica pe contribuabili și, deși nu se înțelege în mod expres din prevederile nou-introduse, aceștia își vor putea exprima, eventual, dezacordul cu privire la încadrările făcute.

Ce se înțelege în mod cert e că au 30 de zile ca să răspundă, altfel, dacă nu răspund organului fiscal în 30 de zile se consideră că acceptă tacit încadrarea.

Astfel, „(6) Organele fiscale locale vor efectua reîncadrarea clădirilor care cuprind atât suprafeţe rezidenţiale, cât şi suprafeţe nerezidenţiale, în categoria clădirilor rezidenţiale sau nerezidenţiale, în baza informaţiilor pe care le deţin şi a situaţiei existente la 31 decembrie a anului anterior celui de referinţă.”

De asemenea, ”(7) Organele fiscale locale întocmesc şi transmit contribuabililor comunicări referitoare la valoarea clădirilor şi a terenurilor acoperite de acestea, precum şi impozitul aferent acestora, calculate în baza valorilor cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.”

(8) În situaţia în care contribuabilii nu răspund organului fiscal local în termen de 30 de zile de la primirea comunicării, se consideră acceptare tacită a datelor înscrise în comunicare”, prevede concret, OG 16/2022.

Totodată, noua viziune a Guvernului asupra impozitării pe clădiri și terenuri e dificil sau imposibil de aplicat, în egală măsură cu alte aspecte din OG 16/2022. Cel mai mult, din cauza stabilirii valorii clădirilor prin raportare la Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România.

Aceste studii administrate de notari „nu conțin valorile de piață ale tuturor proprietăților dintr-o arie geografică, ci numai informații privind valorile minime pentru tipurile de proprietăți care au fost tranzacționate în anul anterior și pentru care evaluatorii autorizați vor deține informațiile de piață aferente”. Abia din 2023, ca urmare a unei modificări legislative (Legea nr. 301/2021), aceste studii vor fi realizate de evaluatori autorizați – precizări ce se regăsesc chiar în aceste studii de piață referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România(!)

De asemenea, având în vedere faptul că, în noua arhitectură a calculului impozitului/taxei pe clădiri prevăzută de OG nr. 16/2022, raportul de evaluare întocmit de un evaluator ANEVAR a fost eliminat, modificările instituite prin Legea nr. 252/2022 rămân fără obiect. Cu toate acestea, Legea nr. 252/2002 modifică prevederile art.458 alin.(4) și art.460 alin. (8) – (9) din Codul fiscal, înlăturând astfel prevederi din OG nr. 16/2022 (!).

Astfel, în condițiile în care prevederile modificatoare ale art. 458 și art.460 din OG 16/2022, cât și cele din Legea nr. 252/2022 referitoare la aceleași articole, urmează să fie aplicate începând cu data de  1 ianuarie 2023, considerăm că ne aflăm în prezența unui conflict de aplicare a legii, cele două dispoziții legale succesive reglementând diferit aceeași situație juridică!

Din moment ce aplicarea noilor prevederi privind impozitarea se face începând cu anul viitor, autoritățile locale nu vor avea, practic, timp la dispoziție ca să stabilească noile impozite și să facă încadrările, apoi să trimită contribuabililor (circa 36.000 la nivelul Municipiului Giurgiu) documentele privind încadrările și alte asemenea informări.

Concret: OG 16/2022 mai prevede și că: „Pentru anul 2023, consiliile locale adoptă hotărâri privind nivelurile impozitelor şi taxelor locale, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod. (…).”

Nu reiese foarte clar de când se calculează acest termen pentru nivelurile de impozitare, mai exact, asta pentru că în OG 16/2022 scrie că, ordonanța trebuie aprobată prin lege de către Parlament – lucru care se va  întâmpla în toamnă, după vacanța parlamentară – iar Codul fiscal, cu modificările aduse de aceasta, se va republica în Monitorul Oficial.

Un simplu calcul realist ne arată că această republicare are șanse să vină chiar în noiembrie 2022, afectând și mai mult timpul de care dispun autoritățile locale pentru transpunerea noilor prevederi în hotărâri de consiliul local.

„Pentru rezolvarea tuturor acestor probleme, soluția cea mai la îndemână ar fi prorogarea aplicării prevederilor punctelor 107 – 117 din OG 16/2022, precum și a art.I din Legea 252/2022, pentru 01 ianuarie 2024. Am avansat deja această propunere d-lui Adrian Anghelescu – primarul Municipiului Giurgiu, dar și Consiliului Local al Municipiului Giurgiu, pentru materializarea acestui demers la nivel politic.

În felul acesta calendarul legislativ și fiscal ar permite atât emiterea unor precizări/clarificări legislative suplimentare, dar mai ales pregătirea tuturor primăriilor din țară pentru aplicarea acestor prevederi, știut fiind faptul că este necesară dezvoltarea/actualizarea unor softuri pentru evidențele informatice ale serviciilor de impozite și taxe locale.”

Vom vedea în viitorul apropiat care va fi drumul sinuos al acestui nou cadru legislativ, dar și aplicabilitatea lui la nivel local.

(Jurnal)

Ministerul Finanţelor (MF) a pus în dezbatere publică principalele schimbări fiscale, dintre care o parte s-au aplicat începând cu 1 august 2022, iar celelalte vor avea efect începând cu 1 ianuarie 2023.

Printre acestea se numără și majorarea de la 1 ianuarie 2023 a impozitelor pe clădiri şi terenuri prin trecerea la impozitarea în funcţie de valoarea din grila notarială.

Directorul executiv al DITL Giurgiu, Laurențiu Țintea, a făcut cu această ocazie o analiză foarte detaliată a acestor schimbări legislative pe care vi le prezentăm în cele ce urmează.

„În ultimele 2 luni, Guvernul și Parlamentul au reușit performanța să creeze și mai multă îngrijorare în rândul primarilor din țară, dacă vorbim de noile măsuri fiscale cu impact asupra impozitelor și taxelor locale.

OG 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, precum și Legea 252/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală – sunt două acte normative cu impact foarte mare asupra activității primăriilor.

În cazul impozitelor și taxelor pe imobile, schimbarea de paradigmă adusă de OG nr. 16 /2022, cu aplicare din 2023, va fi una semnificativă.

Deși ar trebui să vorbim de o simplificare a modalității de calcul a impozitelor, realitățile locale cu care ne confruntăm atât noi la Giurgiu, dar și alte UAT-uri, sunt departe de această simplificare.

Modul de calcul al acestor impozite se va schimba radical față de actualele prevederi legale.

Concret, vor exista următoarele modificări:

  1. nu va mai exista o diferențiere între cine deține imobilul – persoană fizică sau juridică;

  2. atât impozitul pe clădiri cu destinație rezidențială, cât și cel pentru nerezidențiale se vor simplifica din punct de vedere al modalității de calcul:

    1. la clădirile rezidențiale se va calcula prin aplicarea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii clădirii – la nivel local se va stabili care e cota (până acum aveam nu doar un minim, ci și un maxim stabilit prin Codul fiscal);

    2. la clădirile nerezidențiale se va calcula prin aplicarea unei cote de minimum 0,5% asupra valorii clădirii – la fel, la nivel local se va stabili care e cota;

    3. valoarea impozabilă a clădirii ne/rezidențiale se va determina prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, dar şi a valorii suprafeţelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România;

  3. nu vor mai fi necesare rapoarte de evaluare pentru clădirile cu destinație nerezidențială;

  4. dispare impozitarea pentru clădirile cu destinație mixtă; în locul ei însă se va plăti fie un impozit pentru destinație nerezidențială, fie unul pentru destinație rezidențială; aici, importantă va fi destinația care apare în documente ca fiind majoritară (adică cea care are cel puțin 50%).

Totodată, conform Ordonanței 16/2022 „(2) În cazul acestor clădiri, contribuabilii au obligaţia de a declara la organul fiscal local, în vederea stabilirii destinaţiei finale a clădirii, suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, însoţită de documentele doveditoare, cu excepţia celor aflaţi în evidenţa fiscală a unităţii administrativ-teritoriale. Declararea la organul fiscal local se face în termen de 30 de zile de la data oricăror modificări privind suprafeţele nerezidenţiale”.

De asemenea noile norme prevăd că, (3) În situaţia în care contribuabilii nu declară la organul fiscal local suprafaţa folosită în scop nerezidenţial potrivit alin. (2), impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare clădirilor nerezidenţiale asupra valorii întregii clădiri aflate în evidenţele organului fiscal local.”

Din analiza OG nr. 16/2022 reiese că încadrările la categoria ne/rezidențial a imobilelor se vor face prin raportarea la situația existentă în anul precedent. 

Concret, aceste modificări la regimul de impozitare se vor aplica de anul următor, de unde rezultă că organele fiscale locale se vor raporta la situația din 31 decembrie 2022. 

După finalizarea încadrărilor, organele locale îi vor notifica pe contribuabili și, deși nu se înțelege în mod expres din prevederile nou-introduse, aceștia își vor putea exprima, eventual, dezacordul cu privire la încadrările făcute.

Ce se înțelege în mod cert e că au 30 de zile ca să răspundă, altfel, dacă nu răspund organului fiscal în 30 de zile se consideră că acceptă tacit încadrarea.

Astfel, „(6) Organele fiscale locale vor efectua reîncadrarea clădirilor care cuprind atât suprafeţe rezidenţiale, cât şi suprafeţe nerezidenţiale, în categoria clădirilor rezidenţiale sau nerezidenţiale, în baza informaţiilor pe care le deţin şi a situaţiei existente la 31 decembrie a anului anterior celui de referinţă.”

De asemenea, ”(7) Organele fiscale locale întocmesc şi transmit contribuabililor comunicări referitoare la valoarea clădirilor şi a terenurilor acoperite de acestea, precum şi impozitul aferent acestora, calculate în baza valorilor cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.”

(8) În situaţia în care contribuabilii nu răspund organului fiscal local în termen de 30 de zile de la primirea comunicării, se consideră acceptare tacită a datelor înscrise în comunicare”, prevede concret, OG 16/2022.

Totodată, noua viziune a Guvernului asupra impozitării pe clădiri și terenuri e dificil sau imposibil de aplicat, în egală măsură cu alte aspecte din OG 16/2022. Cel mai mult, din cauza stabilirii valorii clădirilor prin raportare la Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România.

Aceste studii administrate de notari „nu conțin valorile de piață ale tuturor proprietăților dintr-o arie geografică, ci numai informații privind valorile minime pentru tipurile de proprietăți care au fost tranzacționate în anul anterior și pentru care evaluatorii autorizați vor deține informațiile de piață aferente”. Abia din 2023, ca urmare a unei modificări legislative (Legea nr. 301/2021), aceste studii vor fi realizate de evaluatori autorizați – precizări ce se regăsesc chiar în aceste studii de piață referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România(!)

De asemenea, având în vedere faptul că, în noua arhitectură a calculului impozitului/taxei pe clădiri prevăzută de OG nr. 16/2022, raportul de evaluare întocmit de un evaluator ANEVAR a fost eliminat, modificările instituite prin Legea nr. 252/2022 rămân fără obiect. Cu toate acestea, Legea nr. 252/2002 modifică prevederile art.458 alin.(4) și art.460 alin. (8) – (9) din Codul fiscal, înlăturând astfel prevederi din OG nr. 16/2022 (!).

Astfel, în condițiile în care prevederile modificatoare ale art. 458 și art.460 din OG 16/2022, cât și cele din Legea nr. 252/2022 referitoare la aceleași articole, urmează să fie aplicate începând cu data de  1 ianuarie 2023, considerăm că ne aflăm în prezența unui conflict de aplicare a legii, cele două dispoziții legale succesive reglementând diferit aceeași situație juridică!

Din moment ce aplicarea noilor prevederi privind impozitarea se face începând cu anul viitor, autoritățile locale nu vor avea, practic, timp la dispoziție ca să stabilească noile impozite și să facă încadrările, apoi să trimită contribuabililor (circa 36.000 la nivelul Municipiului Giurgiu) documentele privind încadrările și alte asemenea informări.

Concret: OG 16/2022 mai prevede și că: „Pentru anul 2023, consiliile locale adoptă hotărâri privind nivelurile impozitelor şi taxelor locale, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod. (…).”

Nu reiese foarte clar de când se calculează acest termen pentru nivelurile de impozitare, mai exact, asta pentru că în OG 16/2022 scrie că, ordonanța trebuie aprobată prin lege de către Parlament – lucru care se va  întâmpla în toamnă, după vacanța parlamentară – iar Codul fiscal, cu modificările aduse de aceasta, se va republica în Monitorul Oficial.

Un simplu calcul realist ne arată că această republicare are șanse să vină chiar în noiembrie 2022, afectând și mai mult timpul de care dispun autoritățile locale pentru transpunerea noilor prevederi în hotărâri de consiliul local.

„Pentru rezolvarea tuturor acestor probleme, soluția cea mai la îndemână ar fi prorogarea aplicării prevederilor punctelor 107 – 117 din OG 16/2022, precum și a art.I din Legea 252/2022, pentru 01 ianuarie 2024. Am avansat deja această propunere d-lui Adrian Anghelescu – primarul Municipiului Giurgiu, dar și Consiliului Local al Municipiului Giurgiu, pentru materializarea acestui demers la nivel politic.

În felul acesta calendarul legislativ și fiscal ar permite atât emiterea unor precizări/clarificări legislative suplimentare, dar mai ales pregătirea tuturor primăriilor din țară pentru aplicarea acestor prevederi, știut fiind faptul că este necesară dezvoltarea/actualizarea unor softuri pentru evidențele informatice ale serviciilor de impozite și taxe locale.”

Vom vedea în viitorul apropiat care va fi drumul sinuos al acestui nou cadru legislativ, dar și aplicabilitatea lui la nivel local.

(Jurnal)

Articolul precedent
Donație importantă primită de Primăria din Adunații Copăceni
Articolul următor
Evitați penalizările! Contribuabilii giurgiuveni pot achita cea de-a doua tranșă a impozitelor și taxelor locale până pe 30 septembrie 2022
ARTICOLE SIMILARE

VREMEA

Giurgiu
cer senin
14.4 ° C
14.4 °
14.4 °
69%
0.4m/s
4%
S
15 °
D
19 °
lun
18 °
mar
15 °
mie
15 °

Stiri

Încărcați mai multe

PROMO

SC PATTY MEDIA SRL - Obiecte promoționale personalizate - Complex ANCORA, Giurgiu

DEZVOLTARE SITE-URI & APLICAȚII WEB

Dezvoltare site-uri & aplicatii web. Optimizare. Mentenanta - Sector web

NOTA

Vă rugăm să folosiți un limbaj decent în comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul jurnalgiurgiuvean.ro nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii. Responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului!