Europarlamentarul Dan Motreanu precizează: Comisia Europeană a adoptat un act legislativ privind refacerea naturii Europei până în 2050. Comisia Europeană propune, de asemenea, reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice până în 2030”.

Prin actul legislativ referitor la refacerea naturii Europei, Comisia Europeană vizează readucerea în stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară.

Fiecare stat membru va avea obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme.

Vor fi folosite experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii.

Demersurile de refacere nu vor împiedica desfășurarea activității economice, unul dintre obiective fiind conviețuirea și desfășurarea unei activități productive în armonie cu natura. Pentru fiecare euro cheltuit, investițiile în refacerea naturii creează valoare economică de 8-38 de euro, datorită serviciilor ecosistemice care sprijină securitatea alimentară, reziliența ecosistemelor, reziliența la schimbările climatice și atenuarea schimbărilor climatice, precum și sănătatea oamenilor.

Suma de aproximativ 100 de miliarde de euro va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

– inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;

-nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5 % până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;

– în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;

-în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, ponderea pădurilor neomogene din punct de vedere al vârstei, păsările de pădure și stocul de carbon organic;

– refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;

– eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Comisia Europeană a elaborat norme stricte pentru reducerea utilizării pesticidelor chimice și asigurarea unor sisteme alimentare mai durabile până în 2030.

Comisia propune:

– obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030;


– interzicerea utilizării pesticidelor în zonele sensibile, precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați.

Comisia Europeană a adoptat un act legislativ privind refacerea naturii Europei până în 2050. Comisia Europeană propune, de asemenea, reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice până în 2030.

Prin actul legislativ referitor la refacerea naturii Europei, Comisia Europeană vizează readucerea în stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară.

Fiecare stat membru va avea obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme.

Vor fi folosite experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii.

Demersurile de refacere nu vor împiedica desfășurarea activității economice, unul dintre obiective fiind conviețuirea și desfășurarea unei activități productive în armonie cu natura. Pentru fiecare euro cheltuit, investițiile în refacerea naturii creează valoare economică de 8-38 de euro, datorită serviciilor ecosistemice care sprijină securitatea alimentară, reziliența ecosistemelor, reziliența la schimbările climatice și atenuarea schimbărilor climatice, precum și sănătatea oamenilor.

Suma de aproximativ 100 de miliarde de euro va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

– inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;

– nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5 % până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;

– în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;

– în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, ponderea pădurilor neomogene din punct de vedere al vârstei, păsările de pădure și stocul de carbon organic;

– refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;

– eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Comisia Europeană a elaborat norme stricte pentru reducerea utilizării pesticidelor chimice și asigurarea unor sisteme alimentare mai durabile până în 2030.

Comisia propune:

– obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030;

– interzicerea utilizării pesticidelor în zonele sensibile, precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați.”

(Dan Motreanu- europarlamentar și vicepreședinte PNL)