Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate, precum detenția la domiciliu și de weekend pentru condamnările de maxim 5 ani.
Proiectul aparținea inițial parlamentarilor PNL, dar a fost modificat substanțial de deputații juriști PSD și ALDE. Cei care au comis infracțiuni cu violență, recidiviștii, precum și cei care au fost condamnați pentru luare de mită, dare de mită și trafic de influență nu pot beneficia de aceste măsuri. Proiectul a fost Se pare însă că PNL nu va vota acest proiect în forma ieşită din Comisia juridică, pentru că nu mai are absolut nicio legătură cu scopul urmărit inițial de a contribui la degrevarea penitenciarelor de aglomerarea existentă în prezent şi de a fi alături de o eventuală lege pentru prevenirea şi reducerea recidivei, după cum afirma un reprezentant al liberalilor. Aceste măsuri alternative au devenit un instrument prin care din măsuri alternative la executarea pedepselor cu închisoarea, dumneavoastră aţi elaborat un proiect prin care introduceţi ca inovaţie juridică măsuri alternative la liberarea condiţionată. Ăsta este efectul amendamentelor care au fost depuse în Comisia juridică”, a declarat Gabriel Andronache.
PNL atacă noua formă…
Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate, precum detenția la domiciliu și de weekend pentru condamnările de maxim 5 ani.
Cei care au comis infracțiuni cu violență, recidiviștii, precum și cei care au fost condamnați pentru luare de mită, dare de mită și trafic de influență nu pot beneficia de aceste măsuri. De asemenea, Gabriel Andonache a afirmat că proiectul nu mai reprezintă ceea ce a vrut PNL să modifice când l-a depus în Parlament, iar PNL va ataca modificările la Curtea Constituţională. După adoptare, proiectul va fi trimis la promulgare, însă opoziția a anunțat că va sesiza proiectul la Curtea Constituțională.
Ce mai prevede proiectul…
Potrivit proiectului, prin decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care NU sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică. Iniţial, proiectul prevedea măsuri de arest la domiciliu şi pentru categoriile enumerate mai sus. O altă prevedere stabileşte că judecătorul de supraveghere a privării de libertate va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fara a fi sanctionate, jumatate din fracţia minimă de executat in sistemul penitenciar. Astfel, hotărârea privind stabilirea măsurii aplicării acesteia se comunica deţinutului in termen de 3 zile de la pronunţare, iar în situaţia in care a fost amanata aplicarea unei masuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta hotararea tot in 3 zile de la comunicare ei, la judecatoria din raza locului de deţinere, dar hotararea pronunţata de judecătorie este definitivă.
Care sunt măsurile privative de libertate
Judecătorul de supraveghere a executării pedepsei poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate, care au efectuat fracţia de 1/5 din pedeapsă necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, membrii comisiei au decis că este vorba despre persoane condamnate la pedepse de până la 5 ani. Proiectul mai prevede că măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt: executarea la domiciliu a pedepsei, executarea fracţionată a pedepsei privative de libertate în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat pentru această măsură de executare, precum şi executarea pedepsei în regim mixt, la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii în echivalent. La decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică. Referitor la amendamentul potrivit căruia vor fi desemnaţi de către Ministerul Afacerilor Interne lucrători anume pentru a supraveghea cu sau fără brăţară electronică persoana arestată la domiciliu, se susține că aceștia vor fi selectaţi din rândul specialiştilor. Brăţara electronică va însemna ca deținutul să fie urmărit pe o hartă, pe un ecran de către un lucrător specializat cu această aparatură. Persoanele care nu vor fi supravegheate cu brăţară electronică, vor trebui să se prezinte la control o dată, de două ori pe săptămână . În situaţia în care respectivii încalcă această chestiune, vor reacţiona autorităţile locale.
(Jurnal)
