Sindromul Boreout descrie lipsa satisfacţiei la locul de muncă indusă de o stare permanentă de plictiseală şi monotonie.

Termenul a fost menționat pentru prima oară în 2007. Peter Werder și Philippe Rothlin, ambii consilieri pe probleme economice, sunt cei care l-au creat și definit. Potrivit lor, Boreout ar fi compus din trei elemente: lipsa solicitării la locul de muncă, dezinteresul și plictiseala.

Cele trei elemente principale ale sindromului BOREOUT sunt:

• lipsa provocărilor, a solicitărilor profesionale: persoana afectată ar dori să fie expusă unor provocări mai mari;

• dezinteres: persoana în cauză pierde orice interes legat de activitatea sa profesională;

• plictiseală: persoana în cauză este lipsită de orice motivaţie şi idee de cum ar putea depăşi situaţia.

Chiar dacă unii pot fi invidioşi pe cei care se plictisesc din cauza lipsei de activitate, medicii spun că acest sindrom poate fi la fel de toxic pentru creier, dar şi cu implicaţii negative în ceea ce priveşte sănătatea fizică. Studiile arată că persoanele plictisite tind să fie mai puţin satisfăcute de locul lor de muncă şi prezintă chiar şi un risc mai crescut de a face infarct sau depresie.

O altă cercetare a relevat că persoanele cu sindrom boreout sunt de 2-3 ori mai expuse riscului de deces din cauze cardiovasculare. Cu alte cuvinte, spun ei, persoanele plictisite tind să fie mai puţin preocupate de sănătatea lor, nu fac mişcare, consumă alimente grase, prăjeli, dulciuri, fumează şi fac abuz de alcool pentru a se simţi mai bine. Iar aceste obiceiuri, inevitabil, duc la apariţia multor probleme de sănătate.

Cum știi dacă suferi de sindromul BOREOUT?

Werder și Rothlin propun, în cartea lor, o serie de întrebări în scopul autotestării. „Dacă ați răspuns afirmativ la mai mult de 4 întrebări, suferiți de Boreout sau sunteți pe cale s-o faceți”, spun autorii. Iată și întrebările:

Rezolvați și probleme personale în timpul serviciului?

Vă simțiți slab solicitat sau plictisit?

Vă prefaceți că munciți când, de fapt, nu aveți nimic de făcut?

Seara vă simțiți obosit sau chiar extenuat, chiar dacă nu ați fost stresat pe parcursul zilei?

Sunteți mai degrabă nemulțumit cu activitatea profesională?

Aveți sentimentul că munca dumneavoastră nu are sens, nu este importantă?

Ați putea executa sarcinile de serviciu mai repede decât o faceți?

Ați face cu plăcere altă muncă, dar vă e teamă de o schimbare, fiindcă ați câștiga mai puțini bani?

Le trimiteți mailuri inutile colegilor în timpul programului?

Vă interesează puțin sau chiar deloc activitatea dvs. profesională?

Ce soluții există?

Psihoterapeuții propun câteva soluții pentru cei care trec prin astfel de stări: să introducă în programul zilnic activități care le fac plăcere, să aleagă activități mobilizatoare, să facă planuri de viitor, să găsească noi provocări, cum ar fi mici renovări în casă sau învățarea unei limbi străine.

Mai întâi încercați să vă dați seama ce se petrece cu dumneavoastră”, recomandă psihologul pe probleme economice Jelena Becker. Conform teoriei autodeterminării (Richard M. Ryan & Edward L. Deci), motivația unui anumit comportament depinde de măsura în care pot fi satisfăcute cele trei nevoi psihologice fundamentale ale individului: competență, relaționare și autonomie.

În viața de zi cu zi suntem atât de ocupați încât nu avem timp să ne gândim și la motivația intrinsecă, dar în subconștient se petrec multe”, explică Becker. Însă a recunoaște că există o problemă este important și reprezintă șansa apariției unor noi idei, a unei schimbări majore. Cei care nu reușesc singuri, pot apela la specialist.