Noaptea de Sfântul Andrei este considerată drept un Halloween românesc, în care se spune că lupii pot să vorbească cu oamenii și spun lucruri teribile. De aceea, Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul românilor. Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.

Sfântul Andrei se sărbătorește în ziua de 30 noiembrie, iar sute de mii de români își serbează ziua de nume. Este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. În această zi, există foarte multe tradiții și obiceiuri, iar cele mai multe dintre ele au legătură cu spiritele rele care îi bântuie pe cei vii, dar și cu măritișul. Ziua de 30 noiembrie este zi liberă, prin lege.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

De Sfântul Andrei, usturoiul care alungă spiritele rele. Usturoiul este folosit în gospodării, fiind atârnat de sau uns de porți, uși sau geamuri. El este folosit pentru a alunga spiritele rele, dar și împotriva bolilor.

Fir de busuioc sub pernă. Obiceiul firului de busuioc sub pernă este popular în rândul fetelor nemăritate. Se spun e că tinerele care respectă această tradiție își vor visa alesul. În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, la miezul nopții, cu două lumânări în mâini.

Toate vasele și cănile trebuie puse, de Sfântul Andrei, cu gura în jos pentru a alunga spiritele rele.

Grâul la încolțit de Sf. Andrei se pune pentru a afla cât de prosper va fi următorul an și cât de mult noroc vor avea. De asemenea, grâul la încolțit arată cum va fi recolta în anul următor.

Fetele nemăritate care vor să își afle alesul trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț. 

Cine a fost Sfântul Andrei?

Sf. Andrei, cel Întâi Chemat, a fost originar din Betsaida, oraş de pe ţărmul vestic al lacului Ghenizaret – Galileea, şi a fost fratele lui Petru, fiind amândoi fiii pescarului Iona. Conform scrierilor, Sfântului Andrei i-au fost încredințate spre evanghelizare ținuturile din regiunea Mării Negre, acesta predicând atât în sudul Basarabiei, cât și în Sciția Mică, Dobrogea de astăzi. În Evanghelii, Sfântul Andrei mai este menţionat doar de două ori: la înmulţirea pâinilor, dincolo de Marea Galileii, când el a înştiinţat pe Mântuitorul că acolo, în mulţime, era un băiat care avea cinci pâini de orz şi doi peşti, iar a doua oară, după învierea lui Lazăr, când, împreună cu Filip, l-a înştiinţat pe Iisus că nişte elini, veniţi în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, voiau să-l vadă.

Rugăciune puternică, de rostit în ziua Sf. Andrei: 

„Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut făptura, nu întoarce dumnezeiasca Ta faţă de la noi cei păcătoşi, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre pe care în toată ziua, cu nesocotinţă, în chip nenumărat le săvârşim. Noi suntem păcătoşi şi pătimaşi, netrebnici şi plini de răutate, iar Tu eşti izvorul vieţii şi al milostivirii; nu ne lăsa, Doamne; nu trece rugăciunea noastră, a păcătoşilor, nici nu răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci, pentru că nu suntem vrednici a câştiga prin sârguinţa cea de toate zilele milostivirea Ta, dăruieşte-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv. Pentru rugăciunile Apostolului Tău Andrei, dăruieşte-ne nouă sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea. Pentru pomenirea lui cea de azi ne întăreşte cu darul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor noastre, cu bucurie să lăudăm prăznuirea lui şi să slăvim preasfânt numele Tău, în vecii vecilor. Amin”.