Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință, este sărbătorit de credincioșii ortodocși în fiecare an, pe data de 23 aprilie. Alături de Sfântul Dumitru, care marchează cea ultima cea mai importantă sărbătoare a toamnei, Sfântul Gheorghe el este al doilea stâlp calendaristic, reprezentând începutul primăverii. De numele său sunt legate forte multe datini străvechi, care au fost păstrate cu sfințenie îndeosebi în zonele rurale. 

În legendele populare Sf. Gheorghe este „străjer al timpului”, lui îi sunt încredințate cheile vremii și, la porunca sa, se închide și se deschide anotimpul cald.

Dat fiind faptul că începutul sezonului cald coincide în calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are în cultura populară și atributul de patron al păstorilor.

Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, divinatorii, propiţiatorii şi augurale. Gesturile şi actele circumscrise acesteia durează 3 zile, la fel ca şi la alte sărbători mari. Sângiorzul deschide şi ciclul vegetaţional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru, Sâmedru. Apa, focul şi ramurile verzi sunt prezenţe emblematice ale aceste sărbători, având calităţi purificatoare, apotropaice şi stimulatoare.

 De ce ne cântărim de Sf. Gheorghe

  • Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul.
  • Vitele se bagă în holda de grâu şi când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează şi se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult şi frumos la anul.
  • Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.
  • În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
  • Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.
  • Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
  • Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstitde toată lumea.
  • La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
  • Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
  • La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
  • Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
  • Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos).
  • În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
  • Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.
  • Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie – se face grâu şi fân.

La Giurgiu, Sf. Gheorghe, Patronul spiritual al oraşului, este sărbătorit în fiecare an. Anul acesta, ca şi până acum, locuitorilor municipiului li s-au pregătit o mulţime de surprize, concerte şi voie bună, timp de patru zile, cât durează Zilele Municipiului Giurgiu.

Ziua de 23 aprilie a debutat cu slujba de la Catedrala Episcopală „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, aflată la intrarea în municipiu, slujbă la care au luat parte primarul Nicolae Barbu, preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Mina, parlamentari şi oameni politici din Giurgiu, alături de locuitorii care au venit în număr mare, mai cu seamă că în Biserică s-a aflat Icoana Maicii Domnului de la Letca Nouă, despre care se spune că are puteri vindecătoare.

(Jurnal)