Lista valorilor giurgiuvene, alcătuită de administrația municipală pe baza propunerilor sau mai degrabă ”autopropunerilor” unor cetățeni, dacă ar fi luată în serios ar putea însemna, mai degrabă o listă a rușinii, cu câteva excepții, în privința alcătuirii ei.

Ea nu are nicio credibilitate cât timp se bazează pe factorul emoțional al celor ce au făcut propunerile și nicidecum pe date concrete, justificative, despre cei nominalizați în ea, un minim de informații legate de, citez:  ”eforturile constante” depuse pentru promovarea acestui oraș.

De la început trebuia precizat că pentru realizarea listei, criteriul nu trebuie să fie popularitatea de care s-a bucurat de-a lungul timpului unul sau altul dintre acești giurgiuveni, ci plus-valoarea adusă acestui oraș, prin activitatea lor, prin lucrările și contribuția acestora la zestrea spirituală a acestui oraș, la imaginea promovată de ei în afara granițelor Municipiului.

Asta pentru că, marjând pe criteriul simplist al popularității, pe listă ar putea apărea personaje precum Cioacă, Titole bombonarul sau, de ce nu, celebra Fița. În primul rând, pe listă trebuie să se regăsească cetățeni care au lăsat sau lasă în urma lor o operă perenă, ce pot constitui un reper profesional pentru celelalte generații ce vin după noi.

Celebrități precum Titi Banat, care a luat cu el în pământ rețeta mititeilor celebri de la Giurgiu, sau ca Bogoevici, fost primar de comună în timpul Epocii de aur, care după Revoluție vindea o bragă super, în Piața Centrală, nu pot apărea niciodată pe această listă. Ei sunt, așa cum menționam la început, doar personaje care și-au câștigat popularitatea prin interacțiunea cu cetățenii, într-un context strict comercial, și nimic altceva. Nu putem trece pe această listă oameni care au lăsat în urma lor doar o dâră, ca melcul pe frunze!

O listă a valorilor trebuie să cuprindă în primul rând oameni care și-au impus amprenta personalității lor în context social, deveniți adevărați ambasadori ai acestui oraș, cu diferite ocazii sau evenimente.

Iată de ce trebuie făcută o distincție clară între valori autentice și ”breslași”, în rândul cărora se disting câțiva frizeri, coafeze, electricieni, cofetari, brutari sau instalatori care, la rândul lor, se bucură de popularitate. Ce contribuție semnificativă în dezvoltarea continuă a municipiului au avut aceștia, oare?

Contrariat, vă ofer în continuare o listă, de bun simț, a meritocrației, a valorilor autentice, cu oameni care prin studiile lor, prin creațiile lor științifice, artistice își merită acest titlul, rugând să fiu iertat de cei care poate au fost omiși în mod neintenționat.

Preotul Arhimandrit, dr. Teodor Ștefan – starețul Mănăstirii din comuna Slobozia, o somitate a universului creștin giurgiuvean, un munte de cumpătare, de înțelepciune și de smerenie.

Prof. Ion Dincă, fost director al Colegiului Ion Maiorescu, un educator cu vocație, dedicat profesiei de dascăl.

Prof. Mircea Bulboacă – unul dintre cei mai titrați profesori de Limba română pe care i-a avut Giurgiu și un model de urmat pentru cei ce i-au trecut prin catalog.

Prof. dr. Ștefan Păun, fost rector al Universității Hyperion, autor a mai multe lucrări de specialitate, mereu preocupat de apariția unor noi publicații.

Filip Marina, profesor universitar la Universitatea OXFORD, fiica unui fost profesor universitar de la Institutul din Măgurele (actualmente pensionar) și al profesoarei Luminița Filip (Liceul ”Nicolae Cartojan” din Giurgiu).

Notar Victor Ciobanu – un intelectual rasat care a preferat să stea departe de haosul citadin, o enciclopedie a momentelor rare din istoria perioadei prerevoluționare, un cunoscător desăvârșit al tainelor creștinismului.

Prof. Virgil Pețanca, director al Centrului Cultural ”Ion Vinea”, un dirijor de excepție care a dus peste mări și țări numele orașului nostru, mai ales prin concertele orchestrei de suflători pe care a creat-o.

Chirurgul Ion Dinu, la pachet cu dr. Ladislau Pick  (șeful secției de Terapie Intensivă din Spitalul de Urgență Giurgiu), cu care deseori a lucrat în echipă. Medici pentru care spitalul a fost, de cele mai multe ori, prima casă, iar bolnavii, o a doua familie.

Avocat Ion Popescu, un profesionist desăvârșit de o probitate fără cusur, un exemplu pentru toți cei ce ar dori să acceadă în această profesie.

Dr. Radu Țincu, unul dintre medicii care dau, săptămână de săptămână, ora exactă a Pandemiei, în România, încă de la începutul acesteia.

Scriitorul Tudor Rădan, autor al unui impresionant număr de  romane, în special istorice, dat prea ușor uitării, de vreme ce exercițiul lecturii a dispărut, în această eră a Internetului. 

Cosmin Boiangiu, director executiv al Autorității Europene pentru Muncă, cu sediul la Bratislava, alături de mama sa, fost Inspector general al Inspectoratului Școlar Giurgiu și de tatăl său – Victor Boiangiu, politician cu notorietate, președinte al Asociației seniorilor giurgiuveni.

Arhitect Ana Ortansa Negulescu și regretatul său soț, Costache Negulescu  – profesioniști cu notorietate, ce lasă în urmă realizări urbanistice de excepție.

Pictorița Petra Tănase, care alături de profesoara Elena Cioclu au educat artistic multe generații de tineri, îndrumându-i pe acest drum sinuos și deloc profitabil al artei.

Petre Călinescu, pe care prietenii și cunoscuții îl știu dintotdeauna ca ”nea Bebe”, care nu de mult a lansat un volum antologic despre trecutul acestei urbe, el însuși fiind o arhivă ambulantă a perioadei interbelice și postbelice giurgiuvene…

Foștii muzeografi, Emil Păunescu și Mircea Alexa, autori ai unor expoziții memorabile  și a unor studii prezentate la diverse colocvii, congrese sau expuneri, depozitari ai unor informații unice despre trecutul acestui oraș-târg.

Profesorul Ion Chelu, un specialist în produs „campioni în arte marțiale”, cu zeci de tineri câștigători de titluri europene, balcanice sau mondiale, cu sute de medalii și trofee câștigate peste tot prin lumea asta, lucru ce i-ar putea permite aroganța de a pune pe chimonoul fiecărui elev al său, emblema: ”made by CHELU!”.

Regretatul medic psihiatru, Alexandru Trifan – redactor șef al revistei ”Viața Medicală”.

Prof. universitar Mariana Iancu, președinta Asociației care îi poartă numele, spirit caritabil, cu numeroase donații făcute în ultimii ani către persoane cu grave probleme sociale din Municipiu și din județul Giurgiu.

Dunia Pălăngeanu, o veșnică activistă pe tărâm cultural, prezentă la orice manifestare de acest gen din țară și chiar din străinătate (vezi Bulgaria), autoare a mai multe plachete și volume de versuri, dispusă oricând să promoveze oameni, tradiții și evenimente ale acestui oraș de la marginea Dunării.

Alexandra Barbu, fiica fostului primar Nicolae Barbu, creatoare de modă, cu o recentă prezentare a creațiilor – nu oriunde!, ci tocmai în Capitala modei, la Paris.

Ștefan Manea, fost director al Combinatului Chimic Giurgiu, un ilustru cercetător în științele farmaceuticii, creatorul cunoscutei Spiruline, decedat nu de multă vreme.

Stoica Gheorghița, prof. de fizică (pensionar) la ”Liceul Vianu” vreme de  peste 3 decenii și director al acestui liceu o bună bucată de timp.

Dr. Mihaela Mazilescu, șeful secției UPU din cadrul Spitalului județean de Urgență Giurgiu.

Liliana Ciobanu, fost Deputat de Giurgiu, administrator al unei fabrici producătoare de patiserie, una dintre cele mai caritabile antreprenoare din Municipiul Giurgiu.

Și dacă tot e vorba de o listă ce permite autopropunerile, cu voia dumneavoastră i-aș aminti pe cei ce au făcut vizibile toate aceste nume, promovând de-a lungul celor peste trei decenii de la revoluție, încoace, tot ce s-a petrecut, s-a dărâmat și s-a construit în acest oraș, cronicari, zi de zi, moment de moment a tot ce s-a întâmplat  între hotarele Municipiului, jurnaliștii: Liviu Popazu (decedat), Traian Metaxa (decedat), Dan Mucenic (decedat), Ion Gaghii și, fără a poza în Dl. Modestie, semnatarul acestor rânduri, Florian Tincu. Oameni obișnuiți, permanent aflați în prima linie, în slujba cetățeanului, enervant de iscoditori, mereu în căutarea adevărului, ce nu au pretenția niciodată de a fi premiați sau recompensați cu altceva decât cu respectul cuvenit acestei profesii extrem de ingrate și mai ales istovitoare.

Așa cum îmi mărturiseau mai mulți giurgiuveni, dacă lista propusă anterior va rămâne oficială, ba chiar mai mult de atât, va fi însoțită și de diplome, e semn că ne merităm locurile ultim și penultim, obținute an de an la promovabilitatea la BAC, demonstrând că mulți dintre cei ce au propus/ autopropus ori sunt dezinformați, ori sunt analfabeți funcțional. Într-un astfel de context nu ne-ar mira ca în anii ce vin, pe o astfel de listă, să-l regăsim pe clopotarul de la Ceair sauechipa de hingheri a orașului, că doar și ei participă activ la dezvoltarea Municipiului, nu-i așa?

Îmi pare rău că o spun/scriu, dar mi-este din nou rușine că sunt giurgiuvean, domnule primar, domnilor consilieri!

Din lista alcătuită de Primăria Giurgiu singurele persoane ce merită a fi considerate valori autentice ale acestui oraș, sunt: Gino Iorgulescu, Dr. Ștefan Rodica Țaga, prof. Cioclu Elena, prof, Mihaela Cîrjaliu, Preot Tudor Georgian, Dr. în Silvicultură – Dan Dumitrescu, Ion Bălan, Constantin Nicolae, Ilie Clement, Damian Ancu, Dr. Cosmin Georgescu.

Să nu cădem însă în derizoriu validând ca cetățeni merituoși tot felul de anonimi: vânzători, fotografi amatori, pasionați de sporturi extreme, producători de firme publicitare sau părinții unor mardeiași de cartier.

La urma urmei, fiecare dintre cei ce desfășoară o activitate în folosul comunității ar avea pretenția să facă parte din această listă (nu credeți?), dacă popularitatea este confundată cu meritocrația.

Iată de ce sperăm că această listă va fi încă o dată revizuită înainte de a fi validată, pentru ca mai târziu, peste ani și ani, istoria acestui oraș și mai ales cei ce vor veni după noi să nu ne judece aspru pentru alegerile noastre greșite, de astăzi.

Altfel spus: Dă-i Doamne consilierului nostru mintea de pe urmă!

(Florian Tincu)