Să ne cunoaștem consilierii: Interviu cu prof. Adelina SÎRBU, consilier local, inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Giurgiu

0
809

Un om care urmează o facultate cu profil pedagogic pentru că a picat la examenele de admitere la o altă facultate, nu va putea niciodată să fie un bun profesor!”

Scurtă Biografie:
Născută în ziua de 22 ianuarie 1969, la Giurgiu, fiică a profesorului Dumitru Burlacu și a educatoarei Ioana Burlacu, inspectorul șef al Inspectoratului Școlar județean Giurgiu, Adelina Sîrbu, urmează învățământul preșcolar și cel primar la Grădinița și, respectiv, Școala Generală nr.1 din comuna Frătești.

În clasa a III-a se transferă la Școala Generală nr.1 din Giurgiu, pe care a absolvit-o în anul 1984. Cursurile liceale le termină în anul 1988 la Liceul „Ion Maiorescu” din Giurgiu.
Persoană ambițioasă Adelina Sîrbu este absolventă a trei facultăți: Facultatea de Ecologie-Științe Naturale din cadrul Universității Ecologice din București; Facultatea de Geografie din cadrul Universității – București și a  Facultății de Istorie a Universității Babeș-Bolyai – Cluj-Napoca.
Funcționează ca profesor de geografie și ecologie la Liceul Teoretic „Tudor Vianu” din septembrie 1996,  îndeplinind și funcția de director în perioada septembrie 2009 – septembrie 2013, fiind numită apoi ca inspector școlar general adjunct (perioada 2013-2015 și 2016-2017) la Inspectoratul Școlar Județean Giurgiu, pentru ca din noiembrie 2019 și în prezent, să îndeplinească funcția de inspector școlar general al IȘJ Giurgiu.

 

Reporter: Ce răspundeați în copilărie atunci când erați întrebată „ce-o să te faci când vei fi mare”, doamnă inspector general?

Adelina Sîrbu: Răspunsul meu era: Mă voi face profesor, ca și tatăl meu…!

Rep: De ce ați ales această profesie?

A.S: Am îndrăgit această profesie încă din copilărie, având ca model profesia părinților, cadre didactice recunoscute în învățământul giurgiuvean și nu numai, pentru probitatea lor profesională.

Rep: Se poate face profesia de dascăl fără vocație?

A.S: Profesia de dascăl incumbă calități intelectuale și morale deosebite, indispensabile, care condiționează calitatea procesului instructiv-educativ. Un om care urmează o facultate cu profil pedagogic, motivat de părinți sau pentru că a picat la examenele de admitere la o altă facultate cu un alt profil, nu va putea niciodată să fie un bun profesor, apreciat de elevi, de familiile acestora și de comunitatea în care trăiește și lucrează.

Rep: Ce ar trebui schimbat în sistemul de Educație pentru a nu mai avea atâtea eșecuri?

A.S: Mai multe lucruri… le-aș numi schematic:

a) creșterea exigenței examenelor de admitere în facultățile cu profil pedagogic și nu numai;

b) alocarea unui procent mai mare din PIB-ul național pentru sistemul educational;

c) schimbarea mentalității retrograde a autorităților statului în ceeace privește remunerația profesiei didactice;

d) eficentizarea relației școală-familie-autoritățile locale;

e) „aerisirea” conținutului programelor și manualelor școlare;

f) modernizarea sistemului educational.

Rep: Ce ar trebui să facă în plus părinții și ce ar trebui să facă în plus copiii pentru a putea atinge performanța?

A.S: În primul rând este nevoie de modificarea concepției unora dintre părinți despre rolul celor doi factori educaționali principali: școala și familia. Apoi crearea condițiilor materiale necesare pregătirii școlare a elevilor; creșterea exigenței părinților în educarea propriilor copiii-controlul permanent al activității școlare a acestora; controlul periodic al participării la cursuri și al rezultatelor obținute de elevi. Iar pentru atingerea performanței ,elevii ar trebui să-și desfășoare activitatea pe baza unui program riguros de pregătire în care învățarea să alterneze cu activități recreative.

Rep: Când ați pășit pragul politicii și în ce context?

A.S: Am devenit membră a PNL în anul 2011 din convingerea că aș putea contribui la rezolvarea unor probleme ale comunității în care trăiesc și activez.

Rep: E greu să fii și mama și educator și politician deodată? Ce este cel mai greu din toate acestea?

A.S: Componenta mamă-educator este esențială în formarea tinerei generații, corelarea fiind condiționată de pregătirea intelectuală a mamei, de înțelegerea rolului său dublu, căci a fi mamă nu înseamnă numai asigurarea condițiilor necesare creșterii și dezvoltării fizice normale, ci și grija pentru educarea morală a copiilor.

A fi politician este o opțiune personală și nu o obligație, depinzând de personalitatea fiecărui om, de concepțiile sale despre rolul vieții politice.

Rep: Ați avut un moment de răscruce în care ați regretat că v-ați ales profesia asta? Ce insatisfacții și ce satisfacții v-a adus politica?

A.S: Nu am avut un astfel de moment de răscruce, deoarece aceasta a fost opțiunea mea profesională determinată de mediul familial în care am crescut și m-am format pentru viață.

Rep: Care este, după dvs., rolul unui consilier în viața comunității?

A.S: În calitate de consilier am participat la majoritatea ședințelor ordinare și extraordinare, precum și la ședințele de lucru din cadrul Comisiei de învățământ, sănătate, social-culturale, sportive, culte și familie și ale Comisiei sociale pentru analizarea dosarelor de locuințe (pentru analizarea dosarelor de locuințe pentru tineri și familii de tineri în vârstă de până la 35 de ani, precum și a locuințelor sociale și celor din fondul locativ de stat, destinate închirierii). Din păcate, timpul nu-mi permite să mă implic mai mult în rezolvarea unor probleme dificile cu care se confruntă comunitatea noastră.

Rep: Dacă ar fi să o luați de la capăt pentru ce ați opta în mod prioritar?

A.S: În mod prioritar aș opta pentru un domeniu în care  aș putea contribui la creșterea calității procesului instructiv-educativ în învățământul giurgiuvean, care nu se poate mândri cu rezultatele examenelor naționale, încercând să sprijin procesul de îmbunătățire și perfecționare a bazei didactico-materiale.

Rep: Ce face un Inspector general în Educație când ajunge acasă, în weekendurile pe care le are la dispoziție, în concedii?

A.S: În condițiile în care întreaga lume trece prin cea mai mare pandemie din istoria Planetei, viața personală a unui inspector școlar general, ca și week-end-urile și concediie trec pe planul secundar, grevate de numeroase dificultăți.

Rep: Aveți vreun regret, vreun proiect nerealizat, care vă crează uneori frustări sau insomnii?

A.S: Răspuns afirmativ! În momentele cele mai dificile, în fața  unor proiecte nerealizate, regretele sunt firești, ca și frustările sau insomniile care mă afectează uneori…

Rep: Ce i-ar trebui sistemului de învățământ giurgiuvean pentru a deveni competitiv și a nu se mai clasa în coada județelor, la sfârșit de an școlar?

A.S: Mai întâi de toate, trebuie analizate cu rigurozitate, care sunt cauzele determinante ale acestei situații, deosebit de jenante pentru personalul didactic din județ și pentru Inspectoratul Școlar Județean Giurgiu, în fața comunității locale, dar mai ales a Ministerului Educației. Trebuiesc găsite carențele procesului instructiv-educativ, nivelul redus al calității acestuia, toate acestea întâmplându-se într-un județ care a dat, nu numai țării, ci și lumii întregi, personalități marcante în domeniul științific, literar, cultural ș.a.m.d.

Dacă am analiza în profunzime, se constată că, în județul Giurgiu, există două unități școlare cu profil theoretic: Colegiul național „Ion Maiorescu” și Liceul Teoretic „Tudor Vianu” în care procentul de promovabilitate este ridicat, și licee cu profil tehnologic, în care procentul de promovabilitate este slab, ce conduc la scăderea nivelului promovabilității, per total.

O cauză cu repercursiuni importantear  constitui-o ineficiența relațiilor școală-familie și școală-comunitatea locală.

Rep: Ce satisfacții v-a adus viața politică? Ce lipsește politicianului român pentru a fi cât mai aproape de modelul de politician perfect?

A.S: Modelul de politician perfect incumbă în primul rând calitățile morale: cinste, onoare, patriotism (devenit astăzi o noțiune desuetă), corectitudine, respectul față de politicienii din celelalte formațiuni politice, dar mai ales față de cei care îi aleg în diverse funcții politice, cât și interesul personal, ce trebuie să fie mai prejos decât cel național…

Rep: Ce rol a jucat familia pentru dumneavoastră de-a lungul anilor?

A.S: Pentru mine, familia a fost și va rămâne factorul de stabilitate al vieții mele.  Leagănul copilăriei cu jocurile sale nevinovate, îngrijorarea mamei când termometrul o lua razna, mâna tatălui care-mi purta mânuța pe caiet când scriam primele litere, dar și ajutorul pe care mi-l dau și acum când problemele vieții îmi ridică încă multe semne de întrebare.

Iar dincolo de astea, am satisfacția faptului că am avut în permanență susținerea fiului, soțului și, așa cum precizam, al părinților mei. Fără sprijinul lor nu aș fi reușit să realizez nimic…!

(Ana MAGHERU)