Cât de frustrant trebuie să fie pentru români să trăiască într-o țară care apare mereu pe primele locuri în statisticile negative ale lumii acesteia, și întotdeauna pe ultimele, în top-urile cu țări în care cetățenii crapă de atâta fericire…
Dar cât de frustrant trebuie să fie pentru noi giurgiuvenii care trăim la rândul nostru într-un oraș aflat la rândul său la coada clasamentelor privind nivelul de viață, de educație, de confort, în săraca noastră Românie?
Stăm mai prost decât țara vecină, Bulgaria.
România este singura țară care are o rată a sărăciei relative, peste 25% și a celei absolute peste 17%. La capitolul sărăcie relativă Bulgaria are un indicator cuprins între 20% și 24%, într-o clasă de țări care include Grecia, țările baltice, Croația, Spania. Din punct de vedere al sărăciei absolute, Bulgaria este prezentă în aceeași clasă care de data aceasta include și Italia
”România are cea mai mare proporție a persoanelor care trebuie să facă față sărăciei relative și absolute din toate țările UE, cu rate de 25,4% și, respectiv, 19,3%. Bulgaria, vecina României,a avut a doua rată a sărăciei absolute, cu 16,2%. Islanda, țară care nu e membru UE, a avut cea mai mică rată a sărăciei absolute și relative, anume 9,6% și, respectiv, 2,9%. Țara UE cu cea mai mică rată absolută a sărăciei în 2015 a fost Danemarca cu 4,3%”, susțin statisticienii britanici.
Cum se definește sărăcia absolută și relativă?
O persoană se află în sărăcie relativă dacă trăiește într-o gospodărie cu un venit disponibil echivalent mai mic de 60% din mediana națională în anul respectiv. Sărăcia relativă se mai numește și ”risc de sărăcie”. Sărăcia absolută este definită ca fiind cea in care se găsește un individ in anul luat în calcul și în cel puțin doi ani din cei trei ani precedenți.
Normalizarea valorilor se face prin luarea in calcul a numărului de copii sau persoane fără venituri din fiecare gospodărie.
Există o explicație!?
Migrația puternică din România ar putea de asemenea explica fenomenul, prin aceea că populația emigrată, luată în calcul la stabilirea ratei sărăciei, are de fapt propriile venituri obținute din afara granițelor. Tot o posibilă eroare a statisticilor efectuate de cercetătorii britanici, constă în economia neagră și gri care, în țara noastră funcționează mai bine decât economia reală, fiind singura explicație a faptului că persoane fără niciun venit ,declarat legal, trăiesc într-un adevărat lux, chiar etalându-și bunurile materiale și prosperitatea, fără nicio jenă și niciun reproș din partea organelor statului. Cert este că noi, românii, putem da peste cap toate statisticile întrucât unitatea noastră de măsură constă tocmai în faptul că noi nu avem nicio măsură!
În Romania proverbul cine-i harnic și muncește ori e prost ori nu gândește a devenit o adevărată filozofie de viață ca să nu-i spunem politică de stat, după tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu Guvernul României. În concluzia celor de mai sus credem că, după toate aceste clasamente în care ocupăm poziții de tot râsul și jalea, am putea aspira cu suces măcar la un premiu de excelență și originalitate , brevetând o nouă metodă: cum să trăiești fără creier și să huzurești în lux fără prea mare chef de muncă. Privim la o parte dintre aleșii noștri și constatăm că metoda a fost déjà aplicată…
( Jurnal)