Un draft al raportului MCV ce va fi făcut public marţi de Comisia Europeană, consultat de G4Media.ro, arată că evaluarea Bulgariei va fi mult mai bună decât a României.

 

Executivul comunitar va arăta că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări (referitoare la Sistemul Prevent al Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţia Naţională a Bunurilor Indisponibilizate) şi va adăuga alte recomandări extrem de dure. Printre noile recomandări ale Comisiei Europene se numără: oprirea imediată a implementării legilor Justiţiei realizate de Comisia Iordache, precum şi a ordonanţelor de urgenţă emise de Guvernul Dăncilă; stoparea implementării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală modificate; asumarea de către Parlament şi Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi GRECO (Grupul de State împotriva Corupţiei, un organism al Consiliului Europei) privitoarea la legislaţia din Justiţie.

 

***

N.Red. Ce este MCV?

 

Atunci când au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. De aceea, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), o măsură tranzitorie prin care să poate ajuta cele două țări să remedieze aceste probleme. Comisia continuă să evalueze evoluția Bulgariei și a României după aderare pentru a le ajuta să-și dezvolte și să-și eficientizeze sistemele administrative și judiciare, astfel încât să-și poată îndeplini obligațiile aferente statutului de membru al UE și să poată asigura aplicarea corectă a legislației, politicilor și programelor europene.

Reforma sistemului judiciar și combaterea corupției și a criminalității organizate sunt aspecte foarte importante în primul rând pentru cetățenii români și bulgari. Odată atinse obiectivele în domeniu, ei își vor putea exercita pe deplin drepturile care le revin în calitate de cetățeni europeni. Evaluările Comisiei și rapoartele sale oficiale sunt realizate în urma unei analize și a unei monitorizări riguroase, în baza unui dialog constant între autoritățile bulgare și române și serviciile Comisiei. Rapoartele se bazează, de asemenea, pe contactele cu alte state membre, societatea civilă, diferite organizații internaționale, experți independenți și diverse alte surse. 

 

(Sursa: NEWS.RO)