Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici:

  • Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;

  • Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;

  • Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.

Bullying-ul poate lua mai multe forme:

Bullying verbal – este caracterizat de acțiuni verbale sau scrise, rău intenționate, cum ar fi: sicanarea;Injuriile;comentariile sexuale neadecvate;folosirea sarcasmului;amenințările;criticile;limbaj neadecvat;

Bullying fizic: presupune folosirea contactului fizic pentru a-i intimida pe ceilalți, prin:intimidare fizică, amenințare, hărțuire, vătămare;simularea violenței, ridicarea pumnului;lovire;impingere;distrugerea lucrurilor celuilalt;gesturi obscene;violență domestică;violul conjugal;hărțuirea sexuală la locul de muncă;incălcarea spațiului personal;incolțirea unei persoane în mijlocul unui grup.

Bullying social:se referă la lezarea reputației sau a relațiilor cuiva și include:bârfitul, lansarea și răspândirea zvonurilor despre cineva, de exemplu la locul de muncă;punerea unei persoane într-o situație stânjenitoare în public;folosirea puterii formale, a titlului/funcției sau a puterii financiare ca forme de intimidare, amenințare, hărțuire și/sau vătămare;folosirea sarcasmului la adresa cuiva;provocarea în mod intenționat a unui sentiment de jenă și nesiguranță;excluderea și izolarea unei persoane din punct de vedere social sau profesional;sabotarea în mod intenționat a bunăstării, fericirii sau succesului unei persoane.

Cyberbullying:avansul tehnologiei a permis ca toate comportamentele menționate mai sus să poată avea loc și în mediul online, pe rețelele sociale, prin e-mail sau alte platforme. Acestea poartă numele de cyberbullying – acesta are loc și mai ușor, pentru că este mult mai facil ca o persoană să se ascundă în spatele unor ecrane și să aibă anumite comportamente.

Mai mult, oricine are un smartphone cu conexiune la Internet poate hărțui pe altcineva, fără a fi nevoit să își dezvăluie identitatea reală. Cyberbulling-ul nu mai este limitat de curtea școlii sau de colțurile străzii, ci poate avea loc 24 de ore din 24. Acesta presupune hărțuirea și amenințarea în mediul online și implică mai multe persoane, fără a necesita puterea fizică.

Recomandări și soluții de combatere a bullyingului, pentru o copilărie neîntinată 

Cele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele:

  1. Metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea.

  2. Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de Consiliere și Orientare.

  3. Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică.

  4. Acordă-i atentie copilului tău. Primul lucru pe care trebuie sa îl faci daca observi ca ceva este în neregula cu copilul tau este sa vorbesti cu el. Cel mai important lucru pe care îl poti face pentru un copil care este afectat de bullying este sa validezi situatia prin care trece. Fii atent la sentimentele copilului tau si spune-i ca îti pasă. Poate ca nu vei putea sa îi rezolvi toate problemele fiului sau fiicei tale, însa este esential ca el sau ea sa stie ca poate conta pe tine si pe sprijinul tau.

  5. Fii un model pentru fiul sau fiica ta. Bullying-ul este un comportament care se învata. Copiii ajung sa deprinda sau sa învete comportamente antisociale, precum bullying-ul, de la adultii pe care îi văd drept un model în viață, părinti, profesori si mass media. Fii, pe cât posibil, un model pozitiv si învață-ți copilul înca de la o vârsta frageda cum arată un bun comportament social. Copilul tău va avea mai puține sanse sa intre în relatii „daunatoare”, care îi pot face rău, daca tu, ca părinte, eviți asocierile negative.

  6. Cei din personalul scolii si alti adulti trebuie educati în acest sens. Educatia este esentiala în stoparea bullying-ului în comunitatea din care faceti parte tu si copilul tău. Atât profesorii, cât si parintii, trebuie sa se informeze si sa discute deschis cu elevii/copiii despre bullying si să încerce sa descopere care este climatul de bullying la școală.

Printr-o educare continua în acest sens si deschizând subiectul, aceste lucruri îi vor ajută atât pe copii, cât si pe părinti sa înteleaga ce comportamente sunt considerate bullying. Reuniunile sau sedintele cu parintii pe acest subiect pot scoate problema la iveală.

  1. Nu confrunta tu „agresorul”. Dacă copilul tău este afectat de acest fenomen de bullying, este agresat sau jignit, este important ca tu, ca părinte sa nu il confrunti pe „agresor” sau pe parintele „agresorului”. De obicei, acest lucru nu este productiv si poate fi chiar periculos. În schimb, lucreaza cu comunitatea ta sau cu personalul scolii.

Profesorii de la scoala, invatatorii, educatorii sau dirigintele sau cei din conducerea scolii au informatiile si resursele necesare pentru a-i ajuta sa determine in ce fel vor decurge lucrurile după ce „agresorul” a fost identificat, dar si dupa ce stii clar ca micutul tău este are zile grele la scoala. Dezvolta impreuna cu comunitatea (în cazul acesta, cu cei de la scoala) o strategie pentru a aborda fenomenul de bullying.

  1. Ce trebuie să înțeleaga agresorul/bully. Parintii si profesorii nu trebuie sa uite ca „agresorul” sau bully-ul are si el probleme cu care se confrunta si că are nevoie de ajutor din partea adulților. „Agresorii” adeseori se implica în comportamente de genul bullying-ului pentru ca le lipseste empatia si le lipseste încrederea sau drept rezultat al faptului că au probleme acasă. Înainte de toate, „agresorii” trebuie să recunoasca ca comportamentul lor de la școala este bullying. Apoi, ei trebuie să înțeleagă ca bullying-ul este un lucru rău, dăunator pentru ceilalti si că duce la consecinte negative. Profesorii, părintii sau consilierii în materie de psihologie pot găsi o solutie prin care îi pot arăta „agresorului” care sunt consecintele acțiunilor sale.

  2. „Victimele” si martorii nu au de ce să se simtă neputinciosi. Adeseori, martorii la evenimentele din categoria bullying se simt neputinciosi, nu pot să ajute în niciun fel „victima”, adică copilul. Martorii pot crede ca daca se implica, ar putea atrage atentia „agresorului” asupra lor sau ca acest lucru ii va face să fie considerati mai prejos.

Însă este esential ca martorii să înțeleagă că au puterea să ajute, iar „victimele” nu trebuie sa uite că au puterea de a cere ajutorul si că exista solutii. Personalul din scoala ar trebui să găsească solutii pentru a proteja martorii de replesalii sau consecinte si ar trebui sa îi ajute pe copiii care sunt martorii unor conflicte să înteleagă că tăcerea și inacțiunea (faptul că stau deoparte și tac) îl vor face pe „agresor”/bully și mai puternic.

(Psih. Monica LĂCEANU)