Într-o eră digitală în care tehnologia a transformat rapid modul în care comunicăm și interacționăm, România se află într-o continuă luptă pentru a gestiona impactul rețelelor de socializare asupra vieții cotidiene, opiniei publice și, în special, asupra proceselor politice. Rețelele sociale, de la Facebook și Instagram până la platforme mai recente precum TikTok, sunt acum nu doar un instrument de socializare, ci și o sursă importantă de informare. Cu toate acestea, dincolo de beneficiile aduse de aceste platforme, există și provocări semnificative, care se manifestă prin circulația rapidă a dezinformării și polarizarea opiniei publice.
Un exemplu ilustrativ în acest sens este cazul recent al restaurantului Caru’ cu Bere din București, despre care s-a spus pe TikTok că ar fi fost închis, deși informația era complet falsă. Acest tip de „știri” false se răspândesc rapid, având un impact puternic asupra percepției publicului și a imaginii unor instituții sau afaceri.
De asemenea, dezinformarea online poate contribui la confuzie și la pierderea încrederii în sursele de informație tradiționale, punând sub semnul întrebării veridicitatea oricărei știri, mai ales în contextul în care majoritatea utilizatorilor nu verifică sursele înainte de a distribui informațiile.
Aceasta este doar una dintre numeroasele probleme pe care le aduce cu sine digitalizarea și utilizarea masivă a rețelelor de socializare în România.
În mod particular, perioada preelectorală și campaniile politice au devenit un teren fertil pentru manipularea informațiilor și promovarea unor mesaje care pot influența alegerile.
Într-un astfel de context, rețelele de socializare devin un câmp de luptă pentru „atenția” publicului, unde se duce un război constant pentru a atrage și păstra utilizatorii prin informații emoționale sau manipulative, în detrimentul unor discuții raționale și informate.
Această situație a fost subliniată și de Curtea Constituțională a României, care a anulat alegerile prezidențiale din 2024, invocând „vicierea întregului proces electoral” ca urmare a manipulării și influențării prin rețelele sociale. Dezinformarea pe rețelele de socializare a devenit o metodă prin care diverse grupuri politice sau interese private pot influența electoratul, creând o atmosferă de confuzie și polarizare extremă în societate. Astfel, impactul rețelelor sociale nu se limitează doar la crearea de tensiuni sau conflicte, ci ajunge să pună în pericol fundamentul democratic, care depinde de un proces electoral corect și transparent.
