Președintele CJ, Marian Mina,  dezvăluie piedicile întâmpinate în efortul de a realiza un sistem de sănătate modern și competitiv . Ce surprize pregătește în continuare…

Sănătatea a fost și rămâne o prioritate în portofoliul președintelui Consiliului Județean Giurgiu, Marian Mina, încă de la preluarea mandatului său, cu 2 ani și jumătate în urmă. Iată motivul pentru care, într-un recent dialog avut cu acesta, domnia sa ne-a vorbit despre schimbările la care vor fi supuse clădirile din sistemul de sănătate giurgiuvean, încă de la începutul acestui an.

La Secția HIV SIDA și secția exterioară a Spitalului de la Vadu Lat se lucrează la documentația tehnico-economică, faza DALI ( n.red.- Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție). La HIV-SIDA avem ca principale obiective reabilitarea, modernizarea și extinderea clădirii. În urma discuțiilor avute cu proiectantul clădirea, ce are deocamdată doar parter, ar putea să fie înzestrată cu alte două etaje. O să fie o investiție de câțiva ani… La Spitalul de la Vadu Lat o să avem de executat un proiect de reabilitare și extindere, respectiv realizarea a încă unui etaj în plus față de dotarea de la acest moment. Investițiile vor fi făcute de către Ministerul Sănătății și Consiliul Județean Giurgiu.

Președintele CJ Giurgiu ne mai spunea că, la ora actuală, specialiștii CJ se află în perioada în care identifică surse ”extra” bugetare, altele decât cele ale Consiliului, sperând ca Ministerul Sănătății să aloce o finanțare cât mai mare acestor lucrări.

În ceea ce privește Spitalul din Giurgiu dorim să înființăm o secție de Ambulatoriu, inexistentă la acest moment – mai spunea președintele Mina.  Este un proiect depus pe POR (n.red.- Programul Operațional Regional), ce se află în ultima etapă a cererii de finanțare. Așteptăm să primim cât mai curând acceptul ADR-ului ( n.red.- Asociația de Dezvoltare Regională), organismul de verificare a dosarului,  pentru ca după aceea să semnăm contractul și să demarăm lucrările. Cu mențiunea că proiectarea și execuția nu înseamnă, ca timp, mai puțin de doi ani. Vedeți, tocmai asta-i marea problemă la noi în România…Că vorbim de un drum, că reabilităm vreo căsuță pentru copii instituționalizați, că vorbim despre spital, totul se întinde pe cel puțin doi ani. Asta este legislația, astea sunt termenele. De când ai demarat proiectul și până când încep lucrările, tot acest drum de parcurs durează mai mult decât realizarea propriu zisă a lucrării. Ca să nu mai punem la socoteală timpul pierdut atunci când apar contestații. Putem păți ca la DJ 603, unde am ajuns la Curtea de Apel cu o contestație. Procedurile de Achiziții durează cel mai mult. Legislația este de așa natură încât astăzi se poate contesta orice. Să vă dau un exemplu… Să zicem că scoatem un drum la licitație și vin 6 firme bune, ce ar putea, în orice moment, să facă drumul respectiv.  Cel puțin 3 firme din cele 6 mai au alte cel puțin 3 firme mici pe care  le înscriu la licitație. Firmele acelea au aceeași adresă, același e-mail, același număr de telefon și evident același administrator…Alea sunt cele care fac contestație în permanență, asta însemnând întârzieri de 5-6 luni, cel puțin… Și astfel ești nevoit să ajungi la Curtea de Apel, să aștepți termenele de judecată și timpul trece…Iar  dacă au câștigat, dau lucrarea la cine știe cine să o lucreze, în antepriză. În consecință, timp pierdut și lucru prost făcut! 

Întorcându-ne la lucrările de investiții ce urmează a fi alocate sistemului de sănătate, Marian Mina ne-a mai precizat:  

Pe lângă toate cele de care v-am vorbit mai avem la acest moment la Compania Națională de Investiții un proiect depus de CJ, ce are ca beneficiari Spitalul Județean de Urgență, având ca principal obiectiv reabilitarea vechii clădiri a Spitalului. A fost o licitație ce a avut ca obiect al contractului realizarea DALI-ului. Contractul a fost câștigat de o societate, dar în momentul în care ne-am întâlnit cu reprezentanții acesteia, unde au fost prezenți și  reprezentanții Spitalului, ne-am dat seama că nu au fost prinse anumite lucrări care să ne permită și partea de lifturi și totodată  mărirea capacității Spitalului, adică un număr mai mare de paturi. Astfel că, de comun acord, am decis rezilierea contractului. Noi, Consiliul, am făcut o expertiză pentru a afla dacă structura de rezistență permite să extindem și pe orizontală și pe verticală clădirea Spitalului. S-a constatat că se pot face aceste extinderi, iar acum s-a relansat procedura de achiziție pentru faza DALI. La acest moment, s-a încheiat procedura la CNI și așteptăm să se declare câștigătorul, urmând ca firma câștigătoare să realizeze DALI-ul, continuând cu executarea și execuția lucrării. Proiectul se va întinde pe cel puțin doi ani, dar va fi unul spectaculos. Probabil că, la terminarea lui, se va număra printre primele 3 spitale din țară! Iată de ce este nevoie de răbdare. Uitați-vă numai ce am preluat din urmă… Niște drumuri pe care nici acum nu le-am terminat și nici nu putem să le terminăm din cauza constructorului. Ba este  în insolvență, ba are probleme cu Curtea de Conturi, ba nu are bani…

Întorcându-ne la investițiile din sistemul de sănătate președintele Marian Mina ne mai spunea că nu pot fi omise nici micile proiecte dedicate achiziției de echipamente.

Consiliul județean dorește reabilitarea structurii  Spitalului, din punct de vedere al clădirilor, la standarde europene, dar suntem conștienți că fără aparatura necesară degeaba refacem clădirea. E motivul pentru care încercăm, în paralel, rezolvarea acestui lucru. Ce s-a adus numai în ultimii ani, de când am preluat mandatul, nu a existat niciodată în acest Spital: Endoscop, Colonoscop și multe alte aparate la care medicii de aici nici nu visau, așa cum mi-au declarat în câteva rânduri.

 Anul acesta Marian Mina speră să achiziționeze încă un echipament de radiologie și să reușească reabilitarea laboratorului. Președintele Mina ne-a povestit totodată și câte  greutăți a întâmpinat la solicitarea mamografului anunțat în mai multe rânduri că se va dăuga dotărilor de excepție ale spitalului.

Să nu vă spun de câte ori l-am urcat pe SEAP (mamograful – n.n) și ni s-a spus să-l dăm jos! De câte ori a trebuit să facem modificări în dosarul de achiziție al acestuia. După ce a fost validat, în final au început contestațiile. Și așa, de doi ani ne chinuim să achiziționăm acest mamograf. Noi ne-am mobilizat, am făcut rost de bani, am depus documentația, am pus-o  pe SEAP și uite că de 2 ani ne chinuim și nu putem să  intrăm în procedura de achiziții. De doi ani!! Asta în condițiile în care acest mamograf era extrem de necesar, Spitalul Județean Giurgiu dorind să intre într-un program național de screning. Legislația este însă în  așa fel făcută încât este interpretabilă. La realizarea Legislației în acest domeniu ar trebui făcute întâlniri cu autoritățile din administrația publică, locală și județeană, pentru că aici se blochează totul. Să se țină cont de părerile noastre, cei care știm de ceea ce anume ne lovim… Cei care lucrează la Legislație nu au lucrat efectiv cu ele. Acolo la Minister se văd însă lucrurile cu totul altfel. La fel se întâmplă și în cazul primăriilor locale. Am putea să fim chemați la dezbateri înainte de a se promulga niște legi. Să se țină cont de părerile noastre căci noi știm cel mai bine de ce ne-am lovit și ce probleme întâmpinăm – mai spunea președintele Consiliului Județean Giurgiu, Marian Mina, dotările din sistemul de sănătate giurgiuvean fiind una dintre marile provocări și ambiții ale acestuia, încă din prima clipă a preluării mandatului în această funcție.

(Florian Tincu)

În rândurile de mai jos, vă prezentăm lista cu principalele echipamente achizitionate  în Spitalul Judetean de Urgenta Giurgiu.

Un alt lucru benefic ar fi realizarea unei liste negre a firmelor celor care se întrec în a  se înscrie la câte 5-6 licitații și tu nu ești în stare să termini o lucrare. Acestora ar trebui date certificate constatoare negative și din acel moment nu vor mai putea încurca lucrurile.  Iți vine ăla cu un preț la drum de 49%. Tu știi că niciodată nu va putea realiza acest drum la prețul ăla dar conform Legislației nu ai ce să-i faci și îl declari câștigărot. Din acel moment începe meciul cu el. Păi stai că nu am aia, ba că n-am aia…Îți face doar 10% din lucrare, te lasă cu lucrarea neterminată și apoi trebuie să reiei toate procedurile de la început. Este ceea ce pățim noi cu societățile ce execută lucrările la drumurile DJ 411 și la DJ 603. Și subliniez aceste măsuri să poată fi luate prin intermediul Legislației. Drumul care duce la Vamă,  507 despre care urlă toată România. Am pregătit documentația, am depus , a fost aprobat, scos la licitație, câștigat…Cine credeți că nwe blochează. Ministerul Culturii că este cel mai mare sit arheologic din România și nu îmi dă voie să lucrez pe el. Și eu le-am spus noi conform proiectului  noi nu săpăm acolo , noi doar frezăm 10 cm. În asfalt cum scrie în proiect. Eu nu fac săpături extra ca să vă deranjezceva acolo. Cu toate aceste anu ne dau avizul!