Un reportaj recent difuzat de cei de la PRO Tv ne demonstrează nu numai că noi giurgiuvenii, suntem codașii acestei țări, dar și că avem mari deficiențe administrative, intelectuale și mai ales profesionale.
Materialul prezentat, arată cum autoritățile locale din Giurgiu și-au bătut joc de un proiect european, prin care trebuia construit un port pentru micile ambarcațiuni și pentru care împreună cu bulgarii am primit aproape 6 milioane de euro.
Pontonul plutitor din portul Giurgiu, căci despre el e vorba, se ridică la o investiție de peste 3 milioane de euro, din care 85% au fost alocate prin fonduri europene. Planșele prevedeau inițial un port complet funcțional: cu ponton principal plutitor, cu brațe lungi și mobile, adaptate nivelului Dunării, dar și cu niște pontoane mici pentru ancorarea a 60 de ambarcațiuni…
Ce este el acum, în fapt? Pontonul a fost fixat pe pământ, la mare distanță de apă, ceea ce face acostarea imposibilă. Deși proiectul inițial prevedea, așa cum precizam la început, unul plutitor, rampa de lansare a bărcilor la apă, după cum se vede, nu ajunge la apă. Pontonul mare este fixat pe uscat, pentru că brațele de susținere au fost mult scurtate, iar pontoanele mici lipsesc cu desăvârșire.
De ce proiectul a fost recepționat deja eșuat? Reporterii s-au adresat Primăriei Giurgiu pentru a primi explicații. Bogdan Chirpizisu este responsabilul cu proiectele europene. El a semnat recepția finală a lucrărilor ca și când totul ar fi fost în regulă. O lună mai târziu, însă, pontonul, aflat pe pământ, s-a prăbușit în Dunăre. A fost nevoie de o macara că să fie repus pe poziții.
Reporter: De ce ați acceptat să se facă acest proiect în felul acesta, dacă știați că este deficitar ?
Bogdan Chirpizisu, șef Serviciu Proiecte Europene: „Mi se pare întrebarea dvs… De ce am acceptat eu personal?”
Reporter: Nu personal, erați într-o funcție…
Bogdan Chirpizisu: „Pentru că era un proiect, existau niște avize de la Ministerul Transporturilor, de la APDF, de la Căpitănie…”
Reporter: Toate au dat, inițial, avizul că totul e în regulă. Peste trei ani și-au dat seama, aceleași instituții, că încurcă șenalul navigabil!
Bogdan Chirpizisu: „O dată începută construcția… Da…”
Un control făcut de Ministerul Dezvoltării a scos la iveală însă deficiențele…
Aurel Dragoș Drăghescu, subsecretar de stat Ministerul Dezvoltării spune: „Noi am dat măsurile pentru a fi îndreptate cumva problemele tehnice. Ei nu le-au dus la bun sfârșit pe niciuna din ele și s-a luat în analiză să îl trecem pe proiectele nefuncționale, cu termen de operaționalizare până la 31.12.2026”…
FOTO: Pontonul pe care îl vedeți pe planșă ar fi trebuit, de fapt, să fie în… apă!
În replică, doar cu 4 milioane de euro, bulgarii au realizat pe malul lor, un port modern, unde navele de croazieră pot acosta civilizat. În paralel, au refăcut și faleza Dunării, printr-un alt proiect european, transformând-o într-o zonă atractivă pentru turiști și populația orașului Ruse.
În acest context, Primăria Giurgiu va trebui să repare acum toate stricăciunile, din contribuțiile de la bugetul local. Numai că n-are fonduri. Dacă nu va găsi o soluție în termenul impus, riscă să returneze atât banii investiți pe partea noastră, cât și pe cea de la bulgari. Vorbim de o sumă de 6 milioane de euro!!
De ce Primăria? Într-un stat civilizat, în care legea chiar funcționează, iar instituțiile statului, prin angajații săi își fac treaba, această situație ar fi fost anchetată serios, iar cei care, fie că din prostie, fie din alte raționamente au dat dovadă de lipsă de profesionalism, ar fi trebuit să suporte costurile pentru toate aceste proiecte nefuncționale, indiferent despre cine era vorba.
Iată o dovadă a faptului că în continuare în România toți neaveniți, ultimii care termină facultățile sau școlile de specialitate, în majoritatea lor, analfabeți funcționali, lipsiți de profesionalism, sunt angajați în instituții ale statului, în administrația publică locală, pentru că deocamdată pe aceste funcții nimeni nu răspunde pentru ceea ce face. Și astfel, miliarde de lei sunt aruncate din bugetul statului, uneori, ca în cazul de față. Și astfel bani proveniți din fonduri europene sunt irosiți degeaba…Și toate aceste eșecuri sunt la final suportate de noi toți.
Ne-am săturat să arătăm cu degetul spre veșnicul vinovat de serviciu, primarul municipiului, indiferent cum l-ar chema pe acesta și indiferent de partidul din care face parte. Trebuie înțeles că într-o instituție cum este Primăria fiecare are rolul lui, răspunde pentru ceea ce face, iar în cazul proiectelor europene, ele ar trebui să fie coordonate de profesioniști, de oameni inteligenți, cu expertiză. Un primar nu-i poate suplini pe proiectanți, ingineri, economiști, juriști și așa mai departe, însă poate să demareze, tot prin aparatul său, plângeri penale pentru ca cei care au greșit să plătească! Poate în felul acesta , acești pseudo profesioniști vor înțelege că în viață cine greșește, plătește!
Tare am fi curioși să aflăm câte plângeri penale și câte procese de recuperare a prejudiciilor au fost înaintate de Primăria Giurgiu împotriva angajaților sau a entităților care au greșit flagrant de-a lungul anilor, pierzând bani, punând în pericol proiecte europene, stricând irecuperabil imaginea acestei instituții?!
(F. Tincu)