Peste 10.000 de specialiști au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educația din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă, mai bine pliată pe cerințele pieței, dar și pe nevoile elevilor, studenților, ale părinților și profesorilor.

De ce este nevoie de schimbarea legilor educației?
Pentru că trebuie să avem un fundament pentru redarea prestigiului și demnității profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră. Pentru că ne dorim o educație de calitate, flexibilă, incluzivă și adaptată vremurilor. Pentru că avem nevoie de absolvenți autonomi, de absolvenți care să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor și să gândească critic, de absolvenți care să caute soluții creative, și nu bazate pe șabloane, la problemele pe care le întâmpină societatea. Pentru că fiecare elev din învățământul românesc trebuie să-și poată atinge potențialul maxim și să fie valorizat în contexte sociale și de învățare cât mai variate și cât mai atractive. Pentru că profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate în crearea de conținuturi adaptate la nevoile clasei și ale copiilor cu care lucrează. Pentru că liceenii sunt nemulțumiți că nu este posibilă o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor de care sunt interesați. Pentru că elevii trebuie sa aibă acces la un traseu educațional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor, care să poată identifica talentele și aptitudinile de la o vârstă cât mai fragedă și care să îi orienteze spre atingerea potențialului maxim.

Pentru a răspunde tuturor acestor provocări, noile legi pornesc exact de la nevoile elevului, identificate pe parcursul a peste 6 ani de consultări în cadrul proiectului România Educată. Și aici vorbim nu numai de nevoi educaționale. Vorbim și de nevoi socio-emoționale, de nevoia de incluziune școlară, de nevoia de desegregare, de nevoia de confort și siguranță în spațiul școlar, de nevoia de a fi acceptat necondiționat și valorizat tocmai prin respectarea particularităților de vârstă și individuale, astfel încât elevul să fie beneficiarul unei educații individualizate urmărite printr-un instrument psihopedagogic de monitorizare și progres: portofoliul educațional.

Pentru învățământul preuniversitar prin noile legi, școala va modela dezvoltarea individuală, în funcție de capacitățile și aptitudinile elevului, va personaliza procesul de învățare și va forma și stimula mai bine profesorii.

Pentru învățământul universitar prin noile legi se reglează procese importante din activitatea universităților, iar cercetarea va deveni o componentă esențială a mediului universitar, noile legi punând un accent deosebit pe digitalizare.”

(PNL Giurgiu)