Decesul bătrânului din Pitești, în urma intervenției violente a unui polițist ce dorea să intervină coercitiv asupra acestuia, într-o situație ce nu impunea neapărat forța, a inflamat atât presa cât și opinia publică.

La rândul nostru am apelat la părerea avizată a unui specialist, este vorba despre cunoscutul psiholog Monica Lăceanu, dorind să aflăm de unde vine acest exces  de violență al unor cadre de ordine, manifestat tot mai des în ultimii ani în România.

Cu acest prilej lansăm și o rubrică nouă intitulată ”Părerea psihologului!”, în care vom aborda diferite teme inspirate în general din agenda publică sau propuse de către dumneavoastră, cititorii.

Psih. Monica LĂCEANU: Diagnoza faptelor de agresivitate directa ale polițiștilor care șochează opinia publica poate fi privită din două perspective:

  1. Din perspectiva profesionalismului, redau poziția profesorului Tudorel Butoi si anume, aceea că: „sistemul culege ce a semănat. Faptul că faci agenți de poliție în 4 sau 6 luni și angajări la apelul de seară este cauza realității pe care o vedem zilnic. Polițiștii nu sunt pregătiți, au disfuncționalități în raportarea socială, nu știu să comunice cu oamenii, nu știu sa vorbească între ei. Daca nu ar avea uniformele, unii dintre ei ai zice că sunt ”bombardieri”. Cei mai mulți au lipsă de maturitate, o stimă de sine făcută praf, și cu atât mai puțin abilitățile de a aborda un fenomen infracțional în creștere”.
  2. Din perspectiva psihologică a agresivității, agresivitatea fără frustrare apare atunci când este instrumentală (de exemplu, în cazul acesta este rezultatul unui rol social – rolul de polițist). Aici intervine importanța crucială a evaluării psihologice la admitere și periodică și necesitatea acută de a intra în sistem numai cei care fac dovada echilibrului psihologic și autocontrolului psihologic.

Este imperios necesar să fie restabilită legătura dintre profilul psihologic potrivit, profesionalismul polițienesc și respectarea drepturilor omului . Acesta constituie un echilibru perfect, în care una nu poate exista fără cealaltă. Numai așa polițistul poate să aibă atitudinea potrivită față de orice provocare ori frustrare, chiar dacă acestea pot rezulta din comportarea suspectului sau din propriul său sentiment de urgență ori din al superiorilor sau publicului, de a rezolva cazul.

Singura soluție este să revenim cu toții la profesionalism , seriozitate și rigurozitate, astfel că polițistul trebuie să studieze mai mult și, obligatoriu, în egală măsură cărțile, dar și oamenii.

Polițistul, la rândul lui trebuie obiectiv evaluat de către psiholog și ajutat să își rezolve problemele legate de agresivitatea introproiectată cauzată de frustrare, complexe de inferioritate și alte disfuncționalități.

Din păcate, spiritul civic lipsește societății românește – relevă studiile comparative la nivel european. Pierdut undeva în ceața regimului comunist, românii sunt şi astăzi la fel de dezinteresați de binele comun şi de implicarea benevolă în dezvoltarea comunității, deși laudă adesea stilul de viață „civilizat” al occidentalilor.

Această lipsă este cu atât mai evidentă în situațiile în care autoritățile statului se întrec în disprețul față de reguli, legea ordinii publice de puține ori se respectă şi de şi mai puține ori se aplică în România, iar discriminarea și abuzul sunt la ordinea zilei.

Spiritului civic i-au luat locul individualismul si nepăsarea.

Psiholog Monica LĂCEANU

* * *

N. Red. Așteptăm să ne sugerați noi teme de discuții. Vă așteptăm pe adresa și la telefonul redacției pentru rubrica ”Părerea psihologului!”