Recent, pe un site local a apărut un material ce se dorea a fi o bombă de presă, conform căruia Zona Liberă Giurgiu ar fi un „cuibușor de nebunii fiscale”, în care directorul Liviu Cartojan ar dirija totul după bunul său plac, încălcând, de multe ori, legea, în opinia realizatorului materialului respectiv. Pentru mai multe lămuriri, ne-am adresat directorului SC AZL Giurgiu SA, Liviu Cartojan, care a răspuns câtorva întrebări ale „Jurnalului giurgiuvean”.

Rep. – Domnule director, cum comentați afirmația referitor căreia ați fi trimis, discreționar, în șomaj tehnic, mai mulți angajați ai Zonei Libere?

Liviu Cartojan: – Am citit și eu acel articol de pe site-ul giurgiunet.ro. Așa este în campanie, se încearcă în permanență să se reliefeze tot felul de aspecte neadevărate și scoase din orice fel de context. Domnul Barbu este candidat, în continuare, la al treilea mandat la Primăria Municipiului Giurgiu, chiar și eu, personal, sunt pe lista de consilieri pe poziția 3 la consiliul local Giurgiu, din partea Pro România, și drept urmare probabil sunt și aspecte pe care consider că este bine să le lămurim.

Se afirmă faptul că, cu toate că zona liberă a fost pe profit, conducerea a decis să ia niște măsuri de a trimite o parte dintre angajați în șomaj tehnic. Este foarte adevărat, și vă spun și de ce o parte. S-au menținut la lucru efectiv cei care puteau să lucreze și care aduceau venituri societății în acea perioadă. Adică cei de la cheul societății, șoferii și, bineînțeles, câte un șef al lor, care să îi coordoneze.

Cei care puteau efectua telemuncă, au fost în telemuncă. Mai mult, îmi amintesc faptul că doamna care scrie acest articol, într-o conferință de anul trecut, când am prezentat realizările momentului, a venit cu teza că știe dânsa, din anumite surse, că începând din decembrie, sau ianuarie anul acesta, zona liberă este în cădere liberă, că vom intra în șomaj, că vom intra în insolvență ș.a.m.d. acum văd că vine cu replica aceasta…

Au fost două perioade de câte două săptămâni, când am considerat că cei care pot să facă muncă de acasă, să o facă. Și atunci am lăsat trei în telemuncă, ceilalți în acest șomaj tehnic câte două săptămâni, și alți câțiva, sub 10 persoane, care au stat o lună. Ceea ce a reliefat și teza de anul trecut, când spuneam că este necesar, pe viitor, să facem o analiză prin consiliul nostru de administrație, dacă nu cumva, în acea perioadă de șomaj, veniturile au fost chiar foarte bune, nu cumva avem o schemă puțin cam prea încărcată. Cei care au stat o lună acasă, au fost aleși din cei care păreau că au mai puțin de lucru, și s-a dovedit că și fără cei care lipseau, s-au încasat venituri corespunzătoare. Deci, în afară de patru-cinci persoane ce trebuiau să fie la muncă, să coordoneze activitățile comerciale din care luăm venituri, extra celor conferite prin HG de înființare a Zonei Libere, au făcut acest șomaj tehnic de câte 15 zile. Nu am cerut banii prin fondurile asigurate de Guvern, chiar ne-am plătit toate datoriile din veniturile noastre. La noi a fost mai mult o încercare de distanțare socială, care să ne confere această posibilitate de a nu lucra foarte mulți în birou, într-o perioadă critică.

De asemenea, am hotărât, în cadrul Consiliului de Administrație, ca toți administratorii societății să își reducă, pe o perioadă de trei luni de zile, indemnizația de conducere, iar directorii și-au redus salariile cu 20% pentru o perioadă de 3 luni, nu pentru 15 sau 30 de zile. Deci, economia s-a făcut deși toți au fost la muncă zi de zi.

Rep. – O altă acuzație în același material îl vizează pe domnul Constantin Preda, despre care se spune că și-ar lua salariul cam degeaba…La fel cum și dvs. v-ați fi acordat sute de milioane de lei vechi, sume pe „criteriu de performanță”…

Liviu Cartojan: – Dl Constantin Preda, care este inginer șef și care are în subordine, printre altele, și operațiunile de descărcare la cheul Zonei Libere, a fost printre cei care au stat o lună acasă, cu salariul diminuat corespunzător, cu 25%! Deci, nici măcar nu a fost dintre cei cu 15 zile. Am considerat că șeful de Servici, care coordonează direct cheul, este mai important să stea la lucru pentru că are legătura directă cu turele.

Referitor la mine, prin contractul de mandat am dreptul, la îndeplinirea indicatorilor de management și de performanță, să iau trei indemnizații brute. Au fost aprobate de Consiliul de Administrație, nu am 120 de milioane, sub nicio formă, este mult mai mic. Toate acestea sunt puse pe site-ul nostru, și hotărârile, și contractul meu de management și valorile și tot…Deontologia profesională a doamnei care scrie mi se pare un pic ieșită din cadrul de ziarist, pentru că ar fi putut verifica acolo, putea să ne întrebe, și îi puneam la dispoziție acte corecte, de la sursă, nu din diverse „surse”. Sunt toate acestea legale, am chiar mai puțin decât se reglementează în Ordonanța 109 care reglementează veniturile. Toată conducerea Zonei Libere și consiliul de administrație sunt alese pe criterii concurențiale, în urma unei proceduri aplicată de către Consiliul Local, pe Ordonanța 109 a Întreprinderilor corporatiste naționale.

Rep – Ce ne puteți spune despre drumul către Mol?

Liviu Cartojan: – Drumul către Mol a fost realizat în 2014 – 2015, e adevărat, director general era domnul Răzvan Cuc, iar dânsul a ales o situație, după părerea mea, foarte bună. Eram aici, angajat inginer șef. Datorită unor economii ce puteau fi făcute, am ales să îl facem în regie proprie. Am avut o autorizație de construire pe proiect, dar în urma ofertelor primite de la diverși constructori, în regie proprie, când am făcut recepția și după finalizarea tuturor socotelilor, am fost sub jumătate din cheltuielile celei mai bune oferte primite. Am avut control al Curții de Conturi, care este chiar aplecat asupra drumului, în care s-au reliefat clar cum au fost cheltuiți banii. Inclusiv acea factură a fost scoasă dintr-un context, deci nu este nicio problemă. S-au făcut chiar și măsurători, s-au regăsit toate. Singura măsură dispusă a fost către proiectant, care a trebuit să dea înapoi o sumă de bani, întrucât a lipsit la două faze. Vă dați seama că a fost un control foarte riguros făcut, și aceasta a fost singura chestie, să dea proiectantul bani înapoi pentru acele două faze la care nu a fost prezent. Este campanie, se reiau niște chestii…

Gândiți-vă că derulăm venituri de 7-8 miliarde de lei vechi lunar, încasări. A fost o chestiune ce trebuia făcută, coșurile și băncuțele se regăsesc pe poziție. Nu e nimic fictiv, sunt patru bănci, vreo șase coșuri de gunoi, sunt în punctul de intrare, pentru că erau necesare. Faptul că s-au derulat foarte repede, asta este. Dacă unul din criteriile pentru consiliul de administrație și pentru managementul societății este să găsim soluții. Nu a fost o sumă exorbitantă, undeva la 12.000 – 15.000 de lei. Am vrut să o facem foarte repede (n.r. licitația) pentru că eram într-o perioadă în care voiam să facem o igienizare mai serioasă, și am făcut-o! mai mult, am văzut că aș fi și rudă cu unii de prin Teleorman…chiar nu îi cunosc! Am un birou de achiziții!

Rep: – Sunteți acuzat de faptul că suma cheltuită pe deratizare ar fi una exorbitantă….

Liviu Cartojan: – Acolo este o minciună clară! Nu sunt acelea sumele! Suprafețele nu sunt calculate doar la cerința Vămii, avem noi un sediu cu 600 de metri pătrați pe nivel, avem patru niveluri, de deratizat, numai la sediul societății. În urma discuțiilor cu firma care a câștigat pe SEAP a trebuit să facem și subsolul, pentru că este adăpost ALA (n.r. – antiaerian). Am făcut corpul de birouri oferit comisionarilor vamali, deci nu este numai suprafața vămii, iar suma este de 5.000 de lei, nu 25.000, cât s-a vehiculat.

Rep. – Aveți sau nu o shaormerie?

Liviu Cartojan: – Da. Sunt acționar împreună cu încă o persoană la o shaormerie, am văzut poza respectivă, dar s-ar putea să fi oprit…poate am oprit să mănânc ceva, n-are nicio legătură, credeți-mă! Fac în Giurgiu o mie și una de întâlniri…nu cred că e greșit în a opri undeva și a-ți lua ceva de mâncare. Încă o dată, sunt chestiuni de campanie, care nu au relevanță și explicații…

Rep – O altă acuzație vizează un angajat al biroului de achiziții.Ce este realitate și ce ficțiune în afirmația respectivă?

Liviu Cartojan: – Doamna la care se face vorbire este la promovare imagine, nu la achiziții, și mai ajută la recuperarea întârzierilor plăților către noi. Nu are nicio legătură…nu am impus niciodată nimic legat de dedicații în achiziții. Singurul lucru pe care îl impun este un ritm în care să nu pierdem timpul, pentru a nu tărăgăna ce ne-am propus!

(Jurnal)