Aflată la graniţa dintre judeţele Giurgiu şi Teleorman, comuna Găujani şi-a schimbat, în ultimii ani, faţa. Dintr-o comună pe care mulţi preferau să o tranziteze în viteză, acum aspectul ei este unul schimbat. O primărie nouă, renovată, un cămin cultural cu aspect de instituţie de cultură, dar şi străzi modernizate parcă, parcă te îmbie să nu mai calci foarte tare pedala acceleraţiei.
Poartă de intrare în judeţ
Conform monografiei comunei, pe raza acesteia, în satul Cetăţuia, au fost descoperite aşezări din secolele III – IV, dar şi din secolele X – XI, la ieşirea din sat, pe terasa mijlocie a gârlei Pasărea. În satul Găujani, la punctul „Valea lui Guţu Gheorghe”, a fost descoperită o aşezare din epoca bronzului (cultura tel). Tot în satul Găujani, la punctul „Pepenişte” s-a descoperit o aşezare din prima epocă a fierului şi din secolele III – IV, iar la punctul „Canalul Mare” s-a descoperit o aşezare din aceleaşi secole III – IV. Prima atestare documentară a comunei este pe la 1700, când figura pe harta Ţării Româneşti întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino. Actuala delimitare a comunei a fost făcută în anul 1968, odată cu reorganizarea administrativ-teritorială.
Omul sfinţeşte locul…
Pe primarul comunei Găujani, Dumitru Marcu, l-am găsit rezolvând problemele comunităţii. Şi nu sunt puţine, ne spunea acesta, mai ales atunci când banii sunt puţini. Nu se teme, însă, de muncă. De ani buni lucrează în administraţia publică locală şi, atunci când a simţit că poate face ceva mai mult pentru comună, s-a hotărât să candideze. Şi a reuşit, de două ori până acum, să îi convingă pe cei aproape două mii de locuitori ai comunei Găujani că merită încrederea lor.
„A fost un sezon mai straniu, cu ploi, care au făcut ca iarba să crească mai multă şi mai repede decât de obicei. Aşa că trebuie să tăiem permanent vegetaţia, şi aici avem noroc cu cei de la Ajutor Social, că nu ne mai costă aşa mult mâna de lucru”, spunea primarul Marcu. Tot cu cei ce primesc ajutor social a rezolvat şi majoritatea schimbărilor din comună. Aşa se face că şcoala a fost zugrăvită , iar mobilierul reparat doar cu persoanele ce beneficiază de venitul minim garantat. În ceea ce priveşte reabilitarea Căminului Cultural al comunei, aceştia au fost folosiţi la lucrările la care se pricepeau. Astfel, economiile, chiar dacă par mici, la prima vedere, sunt importante – preciza primarul Dumitru Marcu. Primarul comunei este frământat totuşi de o problemă care nu ţine de el pentru a fi remediată: numărul tinerilor este din ce în ce mai mic. La rândul ei, agricultura, deja reprezintă „monopolul” unor asociaţii ( patru la număr), care, profitând de faptul că în localitate au rămas mulţi bătrâni, au preluat terenurile şi le lucrează ei. Cu toate astea Primăria continuă să fie preocupată de proiectele ce urmează să modernizeze comuna . „Stau, câteodată, şi mă întreb pentru cine facem toate aceste eforturi? Tineri nu prea mai avem, deci nici copii, care să ducă mai departe tradiţiile de odi-nioară ale comunei. Dar, chiar şi aşa, nu mă rabdă inima să stau deoparte, fără să fac nimic. Este vorba despre comuna noastră, a tuturor, totuşi!”, spune primarul Dumitru Marcu, simţindu-se în glasul său o oarece suferinţă…
Proiecte
Contabil de meserie, primarul comunei a drămuit, cu mână de fier, fiecare leu din bugetul localităţii. Astfel, a reuşit să realizeze un proiect de introducere a apei în localitate, a schimbat aspectul şcolii din satul Găujani, a modernizat drumurile (aproape toate sunt, acum, asfaltate). Mai mult, a făcut un dispensar cochet, în care oamenii care suferă de diferite boli ale bătrâneţii beneficiază de serviciile unui medic ce nu a lipsit nemotivat niciodată. „Am făcut câteva terenuri de sport, pentru tinerii din comună, chiar dacă sunt din ce în ce mai puţini (nu cu mult peste 200). Pentru cei care au rămas în comună merită să ne luptăm, să le creăm condiţii, eventual să încercăm să îi ţinem aici, lângă noi. În caz contrar, satul românesc o să moară, şi asta nu e bine…!”, mai spunea primarul comunei Găujani. Ne-am despărţit de Dumitru Marcu, lăsându-l preocupat de grijile şi proiectele comunei. Dar nu am uitat la plecare să-i facem promisiunea că ne vom întoarce, curând, în comună, pentru arăta şi celorlalţi , cei ce nu cunosc aceste locuri, că Găujaniul are încă multe de oferit.
(Anna Lincă)
